ComenteazăGermania și Franța au dat peste cap strategia atent orchestrată a UE pentru relația cu Rusia, anunțând, miercuri, intenția de a organiza un summit al liderilor europeni cu Vladimir Putin, dar vehiculând în același timp și perspectiva impunerii de noi sancțiuni împotriva Moscovei.
Propunerea anunțată de cancelarul german Angela Merkel și de președintele francez Emmanuel Macron va fi discutată la Consiliul European desfășurat joi și vineri la Bruxelles, unde liderii europeni aveau deja pe agendă problematica relațiilor cu Rusia.
„Nu este suficient ca preşedintele american să discute cu preşedintele rus. Salut călduros aceasta, însă UE trebuie de asemenea să creeze diferite formate de discuţii cu Moscova”, a spus joi Merkel, cu referire la recentul summit Joe Biden-Vladimir Putin de la Geneva.
„Noi trebuie să creăm mecanisme pentru a răspunde împreună şi unanim la provocările” şi „atacurile hibride ruse”, a adăugat ea.
Inițiativa pare a avea intenția de a stabili un mecanism de tip recompensă-pedeapsă în relația cu Rusia, scrie Politico. Nu este clar însă de ce o astfel de strategie ar funcționa, în condițiile în care întâlnirile precedente cu Putin nu au avut rezultate, adaugă publicația europeană.
În schimb, au apărut deja semne că planul franco-german ar putea avea efecte adverse, divizând UE în abordarea față de Moscova, care până acum a fost unitară.
În plus, mișcarea ar putea să submineze și eforturile președintelui SUA Joe Biden, care s-a întâlnit cu Putin chiar săptămâna trecută, într-o tentativă de a reseta relațiile.
Una dintre probleme este și faptul că strategia anunțată de Paris și Berlin a luat prin surprindere instituțiile europene, inclusiv pe cea a președintelui Consiliului European Charles Michel, care teoretic controlează agenda summitului.
Nici un motiv pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia
Mulți diplomați și-au exprimat furia cu privire la această propunere de ultim moment, cele mai aspre critici venind din zona statelor baltice și a Poloniei, scrie Politico.
Reuters scrie că și Olanda consideră că Moscova ar trebui să arate mai întâi un gest de bună-credință.
Aceste țări au susținut constant o poziție cât mai dură față de Moscova, indicând agresiunea militară a acesteia asupra Ucrainei, activitatea agenților secreți ruși pe teritoriul statelor europene și persecuția liderului opoziției, Aleksei Navalnîi.
Ideea summitului este în mod special cea care li s-a părut multor diplomați nepotrivită și venită într-un moment inoportun, oferind practic o recompensă liderului de la Kremlin înainte de a vedea dacă acesta răspunde cumva pozitiv la mișcarea făcută de Biden.
Asta în condițiile în care ultimul summit european cu Putin a avut loc înainte de anexarea Crimeei de către Rusia.
Un înalt diplomat citat de Politico, care a preferat să discute sub acoperirea anonimatului, a avertizat că ideile franco-germane vor fi refuzate din start de statele din centrul și estul Europei.
„Observăm o tendință care ne îngrijorează. Sunt lucruri pe care nu le putem accepta”, a spus acesta. „Nu vedem niciun motiv pentru a îmbunătăți relațiile cu Rusia în special când ne confruntăm cu atacuri informatice și dezinformare”, a adăugat diplomatul.
Un alt diplomat citat de Reuters a spus și el „nu sunt încă întrunite condițiile pentru organizarea unui summit”.
Iohannis, precaut
Într-o declarație înainte de summitul UE de joi, președintele României Klaus Iohannis a preferat să nu expună în mod concret opinia privind propunerea franco-germană, înainte de a o discuta cu aliații europeni.
El a sugerat însă că o discuție cu Rusia este necesară.
„Sunt probleme foarte diverse care trebuie discutate si clarificate în relația cu Rusia. Sunt chestiuni pe care nu le putem, tolera. Dar sunt zone unde o discuție si o colaborare ar fi benefică. De exemplu, un plan comun pentru schimbările climatice. Este o problema globală”, a spus Iohannis.
„În acest context, trebuie sa avem cu siguranță abordări care sunt fezabile”, a adăugat Iohannis.
„Discuția va fi una foarte complicată. Părerile sunt foarte împărțite. Este important să găsim o modalitate prin care să exprimăm cu multă fermitate poziția noastră bazată pe valori”, a concluzionat președintele român.
Moscova salută propunerea, Kievul o critică
Moscova a salutat, joi, propunerea venită de la Berlin și Paris.
„Percepem pozitiv această iniţiativă. Putin este în favoarea creării unui mecanism de dialog şi de contacte între Bruxelles şi Moscova”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că „Bruxellesul şi Moscova au nevoie de acest dialog”.
În schimb, ministrul ucrainean al afacerilor externe Dmitro Kuleba a denunţat „o divergenţă periculoasă în raport cu politica europeană de sancţiuni” împotriva regimului lui Vladimir Putin, potrivit AFP.
„Iniţiativele pentru reluarea summiturilor UE-Rusia fără a vedea niciun pas înainte din partea Moscovei (…) nu pot decât să submineze eficacitatea regimului de sancţiuni şi să determine şi mai mult Rusia să nu pună în practică acordurile de la Minsk adoptate în 2015 pentru a pune capăt violenţelor în estul Ucrainei”, a declarat Kuleba, după o întrevedere la Bruxelles cu şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.
„Decizia de a îngheţa aceste întâlniri la vârf între UE şi Rusia a fost luată în 2014, în urma ofensivei Rusiei împotriva Ucrainei. Din nefericire, de atunci Rusia nu a arătat nicio intenţie de a-şi schimba politica, fie că este vorba de Ucraina sau de UE”, a constatat Kuleba.
Condițiile impuse Rusiei
Un consilier al lui Macron a apărat inițiativa franco-germană, inclusiv ideea summitului.
„Președintele a lansat un dialog cu Rusia, în vreme ce a asigurat o coordonare cu europenii. Suntem de acord cu Germania, în privința acestei abordări”, a spus consilierul, subliniind că unul dintre scopurile summitului Consiliului European este acela de a ajunge la un acord pe tema unei strategii comune față de Rusia.
Consilierul a apărat și ideea summitului, spunând că dacă Biden se poate întâlni cu Putin, atunci și europenii o pot face.
Este neclar totuși cum vor reuși francezii și germanii să convingă statele aflate la granița cu Rusia sau aproape de această graniță.
Potrivit propunerii, șefii de state și de guverne vor anunța o serie de concluzii, impunând practic Rusiei o serie de condiții privind comportamentul pe scena globală, care ar presupune inclusiv respectarea acordurilor de pace de la Minsk, privind conflictul din Ucraina.