Summitul NATO | „Ucraina va deveni membră NATO”, spune Stoltenberg, dar promisiunea „prea vagă” dezamăgește Kievul

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat marți că apartenența la alianță a fost întotdeauna „bazată pe condiții”, ca răspuns la criticile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că ar fi „absurd” dacă liderii NATO nu ar oferi țării sale un interval de timp pentru a se alătura alianței.

„Nu a existat niciodată un mesaj mai puternic din partea NATO, atât în ceea ce privește mesajul politic al căii de urmat pentru aderare, cât și sprijinul concret din partea aliaților NATO”, a precizat Stoltenberg.

El a subliniat că aderările anterioare la alianță nu au fost însoțite de o cronologie clară. „Dacă te uiți la toate procesele de aderare, nu au existat termene. Se bazează pe condiții, au fost întotdeauna”.

Oricum, compromisul a generat un răspuns dezamăgit din partea președintelui ucrainean. El a scris pe Twitter că a venit în Lituania în speranța că alianța „nu va ezita, nu va pierde timpul și nu va da înapoi din fața vreunmui agresor”. „Ceream prea mult?”, a întrebat el.

Zelenski își exprimase și anterior nemulțumirea față de „formulările vagi despre condiții” impuse chiar și pentru invitarea Ucrainei. „Se pare că nu există disponibilitate nici pentru a invita Ucraina în NATO, nici pentru a o face membră a Alianței”, scrisese președintele înainte de a ajunge la summit.

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

O coaliție de 11 țări va începe pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16 în august, în Danemarca, iar un centru de antrenament va fi înființat în România, au declarat oficiali din cadrul NATO, marți, la summitul NATO din Lituania, relatează Reuters.

Danemarca și Olanda s-au aflat în fruntea eforturile internaționale de instruire a piloților, precum și a personalului care se ocupă de întreținere a aeronavelor. De asemenea, cele două țări conduc eforturile pentru dotarea Ucrainei cu aeronave.

„Sperăm că vom putea vedea rezultate la începutul anului viitor”, a declarat ministrul interimar al apărării din Danemarca, Troels Lund Poulsen.

Până acum, nicio țară nu s-a angajat să trimită avioane F-16 în Ucraina, deși Polonia și Slovacia au furnizat 27 de avioane MiG-29 pentru a suplimenta flota de avioane de luptă a Ucrainei.

Kievul, care a lansat recent o contraofensivă împotriva forțelor ruse, a cerut în repetate rânduri țărilor occidentale să-i furnizeze avioane și să-i antreneze piloții să le piloteze, pentru a contracara cu succes dominația aeriană a Moscovei.

11 iul. 2023 - Acum un an

11-07-2023

Volodimir Zelenski: „Ucraina va face NATO mai puternică”

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează de pe scenă unei mulțimi mari adunate în centrul capitalei lituaniene pentru a-și manifesta susținerea pentru Ucraina.

„NATO va furniza Ucrainei securitate. Ucraina va face NATO mai puternică”, a spus Volodimir Zelenski în aplauzele lituanienilor.

El a transmis un mesaj și liderilor NATO care trebuie să decidă când vor trimite invitația oficială de aderare și a precizat că el crede într-o alianță „NATO care nu ezită, nu pierde timpul și nu se uită înapoi spre agresor”.

Mitingul din Vilnius s-a încheiat cu imnul național al Ucrainei în timp ce publicul numeros care a venit cu steaguri ucrainene striga: „Glorie Ucrainei!”

„Ucraina va deveni membră a NATO”, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a summitului NATO de la Vilnius, dar invitația de aderare va fi trimisă abia când vor fi îndeplinite cerințele statelor membre.

„Vom fi în măsură să transmitem o invitație Ucrainei de a se alătura alianței atunci când aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”, a precizat Jens Soltenberg.

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

În schimb, procedura de aderare va fi simplificată, prin eliminarea „planului de acțiune”, un instrument care are rolul de a ajuta membrii aspiranți să se pregătească pentru aderare și să respecte cerințele-cheie, furnizând sfaturi practice și asistență personalizată. Prin această schimbare, procesul de aderare devine unul într-o singură etapă, față de două în prezent.

Stoltenberg a anunțat, de asemenea, un nou program de asistență multianual pentru a ajuta Ucraina să treacă de la standardele de formare din epoca sovietică la standardele NATO.

El a adăugat că va fi format un nou consiliu NATO-Ucraina, unde vor avea loc întâlniri „de pe poziții egale”. Întâlnirea inaugurală va avea loc mâine cu președintele Volodimir Zelenski.

„Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina și o cale clară către aderarea sa la NATO”, a concluzionat Stoltenberg.

Decizia a fost adoptată pe 6 iulie în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a fost înaintată oficial astăzi, 11 iulie, de președintele Klaus Iohannis în cadrul summitului NATO de la Vilnius. La baza care se va crea în România se vor putea antrena inclusiv piloți ucraineni.

„Există planuri pentru bază, aliați interesați și sunt destul de încrezător că lucrurile vor continua. Nu suntem încă pregătiți să spunem public unde va fi baza, cred că realizați din ce motive, dar e un proiect foarte bun și pentru România și pentru națiunile din regiune care vor putea să își pregătească piloții”, a precizat Klaus Iohannis în conferința de presă dinainte de reuniunea liderilor NATO.

Potrivit DefenseRomânia, baza se va putea realizat doar cu sprijin mare din partea statelor aliate care ar trebui să se implice cu transfer de tehnologie, simulatoare, fonduri etc. Pe de altă parte România va fi nevoită să rezolve problemele privind infrastructura pentru a putea susține un centru de pregătire pentru F-16 Fighting Falcon, care ar trebui să deservească nu doar piloți, dar și tehnicieni de sol.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat în capitala Lituaniei, Vilnius, în timp ce liderii NATO discută despre candidatura țării sale de a aderare la alianță, relatează BBC.

Anterior, Zelenski a emis o declarație pasională cu privire la ceea ce el consideră a fi „absurd” în decizia de a întârzia aderarea Kievului la NATO. El urmează acum să susțină dorința Ucrainei de a accelera procedura de aderare în fața liderilor NATO.

Purtătorul de cuvânt al NATO, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia va analiza evoluțiile la summitul NATO de la Vilnius și va lua măsuri ca răspuns pentru a-și garanta securitatea.

„Aceste decizii nu pot afecta cursul evenimentelor din cadrul operațiunii militare speciale, ci doar pot înrăutăți soarta regimului ucrainean”, a transmis Peskov care a acuzat Occidentul de „o atitudine puternică anti-Rusia”.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a mai acuzat că că liderii europeni nu par să înțeleagă că mutarea infrastructurii NATO către granițele Rusiei este o greșeală și că avansul alianței militare occidentale în Europa Centrală și de Est a dus, în primul rând, la criza actuală din Ucraina.

Aderarea Suediei la NATO va avea implicații negative clare pentru securitatea Rusiei și că Moscova va răspunde cu măsuri similare cu cele luate după ce Finlanda a aderat la alianța militară vestică, a ai precizat Peskov, care însă a minimalizat decizia Turciei de a pune capăt opoziției față de aderarea Suediei la NATO, spunând că Ankara are obligații ca membru al alianței și că Moscova nu și-a făcut iluzii în acest sens.

Prima reuniune formală a summitului NATO a început la Vilnius, dar președintele SUA Joe Biden a sugerat cu puțin timp înainte că șefii de state și de guverne au ajuns la un acord privind felul în care va suna invitația adresată Ucrainei.

„Suntem de acord cu limbajul pe care l-am propus – și pe care l-ați propus și dumneavoastră în legătură cu viitoarea capacitate a Ucrainei de a adera la NATO. Căutăm un NATO continuu și unit”, a declarat Biden alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Anunțul lui Biden a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis o declarație vehementă cu privire la formularea din concluziile summitului, sugerând că aceasta nu a mers suficient de departe pentru a întâmpina obiectivele de aderare ale Ucrainei.

Dincolo de chestiune spinoasă a Ucrainei, Alianța a finalizat deja o parte centrală a misiunii sale la summitul de la Vilnius – aprobarea unor planuri de apărare detaliate pentru a se asigura că își poate descuraja inamicii și își poate apăra „fiecare centimetru” din teritoriu.

Pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice, NATO a dat aprobarea politică pentru o serie de planuri detaliate menite să asigure apărarea militară colectivă a alianței împotriva unui atac major din partea unei puteri precum Rusia, scrie New York Times.

Planurile au fost întocmite de generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem aliat în Europa, și de personalul său militar. Generalul Cavoli este, de asemenea, comandantul trupelor americane din Europa, iar aceste planuri integrează forțele americane în apărarea Europei mai explicit decât oricând în ultimii 30 de ani.

Planurile acoperă cele trei domenii principale de responsabilitate ale NATO: unul pentru teritoriul nordic al alianței, inclusiv Arctica; unul pentru regiunea centrală, inclusiv țările baltice și flancul estic mai apropiat de Rusia; și unul pentru sud-est, inclusiv Marea Mediterană și Marea Neagră.

Acestea descriu sarcinile pentru fiecare țară membră, cu zone specifice de apărat, cu ce aliați să colaboreze și ce fel de echipamente să folosească. Cele trei planuri regionale „explică ce trebuie să facă țările, având în vedere geografia acestor regiuni, pentru a descuraja și apăra, în toate domeniile – spațial, cibernetic, terestru, maritim, aerian”, a declarat amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO.

„Planurile sunt cu adevărat proiectul de modernizare a sistemului de apărare colectivă al NATO”, a declarat marți, la Vilnius, generalul Cavoli, după ani de zile în care alianța s-a concentrat asupra conflictelor îndepărtate de Europa, cum ar fi în Afganistan, în timp ce spera la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia.

Planurile, a spus el, „ne oferă capacitatea de a avea o cerință privind structura de forțe, astfel încât țările să își poată direcționa investițiile într-un mod care să servească atât alianței, cât și nevoilor lor naționale”.

Conform planurilor, 300.000 de soldați din țările membre ar trebui să poată fi desfășurați în termen de 30 de zile, dacă este necesar, unii fiind disponibili în trei zile, iar alții în 10 zile.

Turcia a blocat anterior adoptarea planurilor deoarece a obiectat față de denumirile folosite pentru anumite zone geografice, inclusiv Dardanele și Strâmtorile, dar acum a ridicat aceste obiecții, făcând posibilă aprobarea.

Acum, sarcina statelor membre este să cheltuiască timpul și banii necesari pentru a pune în aplicare planurile, a declarat amiralul Bauer.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va veni la summitul NATO de la Vilnius, potrivit unui anunț oficial, dar a declarat că ar fi „absurd” dacă Ucraina nu va fi nici măcar invitată să devină membră a Alianței.

„Ne prețuim aliații. Prețuim securitatea noastră comună. Și apreciem întotdeauna o conversație deschisă. Ucraina va fi reprezentată la summitul NATO de la Vilnius. Pentru că este vorba despre respect”, a scris el pe Twitter.

„Dar și Ucraina merită respect. Acum, în drum spre Vilnius, am primit semnale că se discută anumite formulări fără Ucraina”, a spus președintele.

„Este fără precedent și absurd când nu este stabilit un termen nici pentru invitație, nici pentru aderarea Ucrainei. În timp ce, în același timp, se adaugă formulări vagi despre condiții chiar și pentru invitare”, a adăugat Zelenski.

„Se pare că nu există disponibilitate nici pentru a invita Ucraina în NATO, nici pentru a o face membră a Alianței”, a spus el.

„Acest lucru înseamnă că se lasă o fereastră de oportunitate pentru a negocia aderarea Ucrainei la NATO în cadrul tratativelor cu Rusia. Iar pentru Rusia, acest lucru înseamnă motivație pentru a-și continua teroarea. Incertitudinea înseamnă slăbiciune. Și voi discuta deschis acest lucru la summit”, a concluzionat Zelenski.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat marți la Vilnius că va susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea flancului estic al Alianței.

„Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care ţin de noua postură de descurajare şi apărare a Alianţei, care se bazează pe conceptul de apărare înaintată. Voi susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea flancului estic pe toate componentele operaţionale”, a spus Iohannis.

„Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism. Urmărim, de asemenea, menținerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a mai spus președintele.

Franța va începe să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei, a declarat marți președintele Emmanuel Macron.

„Am decis să măresc livrările de arme și echipamente pentru a le permite ucrainenilor să aibă capacitatea de a lovi în profunzime, păstrând în același timp doctrina noastră de a permite Ucrainei să își apere teritoriul”, a declarat el presei la sosirea la summitul NATO din Lituania, relatează Reuters.

Potrivit informațiilor vehiculate, ar fi vorba despre rachete de tip SCALP, echivalentul rachetelor Storm Shadow, deja livrate Kievului de Marea Britanie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a reacționat deja la anunțul lui Macron spunând că Franța a făcut o greșeală și că Rusia va lua măsuri în consecință.

Germania a anunțat marți un alt pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 700 de milioane de euro, scrie New York Times. Cel mai recent pachet include 25 de tancuri de luptă Leopard 1A5 recondiționate, 40 de vehicule blindate de luptă pentru infanterie și două lansatoare Patriot.

Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a declarat la Vilnius că noul pachet a fost conceput pentru a ajuta la consolidarea „capacității Ucrainei de a persevera”.

Germania, care anunțase un pachet de 2,7 miliarde de euro în luna mai, este al doilea cel mai mare donator de ajutor militar pentru Ucraina, după Statele Unite.

Ucraina ar dori cât mai multă claritate cu privire la momentul și modul în care poate adera la NATO, după ce războiul cu Rusia se va încheia, considerând că protecția militară occidentală este singura cale de a scăpa de amenințarea Moscovei.

Cu toate acestea, se pare că la summitul de la Vilnius va primi doar o cooperare mai strânsă cu NATO, angajament pentru ajutor militar pe termen lung și o declarație politică mai puternică în favoarea aderării sale de principiu, scrie The Guardian.

Reuters îl citează și ea pe ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care a spus marți că declarația finală propusă pentru summitul de la Vilnius nu stabilește un calendar concret pentru aderarea Ucrainei.

Se așteaptă, în schimb, ca membrii NATO să își ia angajamente suplimentare de ajutor militar bilateral pentru Ucraina.

Cu toate acestea, un pachet separat de garanții de securitate pentru Ucraina, din partea SUA, Marii Britanii, Germaniei și Franței va fi anunțat abia spre sfârșitul summitului, pe fondul unor dispute de ultim moment. Aceste garanții angajează țările să ofere ajutor militar și sprijin economic Kievului pe termen lung.

Citește: De ce dorința Ucrainei de a adera rapid la NATO pune Occidentul într-o dilemă profundă

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că negocierile pentru vânzarea de avioane de luptă F-16 de fabricație americană către Ankara au fost „o parte a acordului la care am ajuns ieri” pentru a permite Suediei să se alăture alianței militare.

Stoltenberg nu a precizat dacă un acord SUA-Turcia pentru furnizarea avioanelor a fost finalizat sau dacă acesta se află încă în negocieri. Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui Biden, a declarat marți că acesta va merge mai departe cu transferul către Turcia al avioanelor F-16 „în consultare cu Congresul”.

Administrația Biden a fost deschisă la vânzarea de F-16 Turciei, dar Congresul a precizat că nu va aproba vânzările până când Erdogan nu își va ridica obiecțiile față de Suedia.

Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că la summit va fi aprobată „o nouă generaţie de planuri de apărare în NATO”, denumite generic „planuri regionale de apărare”, prin care „ţările NATO vor pune la dispoziţia comandanţilor Alianţei undeva spre 300.000 de militari gata să intervină, echipaţi, pregătiţi”, scrie News.ro.

Înaltul oficial a precizat la Antena 1 că aceste planuri „sunt împărţite în trei zone geografice: o zonă nordică, o zonă centrală şi o zonă sudică, din care fac parte Marea Neagră şi Marea Mediterană”, potrivit unui comunicat oficial.

Este o veste foarte bună pentru România, reconfirmă valenţa multiregională şi rolul pivot al ţării noastre la confluenţa unor zone de mare importanţă strategică pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană. Este o schimbare profundă a modului în care ne pregătim pentru eventuale situaţii neplăcute. Vorbim de mult mai multe trupe ale ţărilor NATO arondate către comandanţii militari NATO în caz de criză, conflict sau, Doamne fereşte, ceva mai sever”, a explicat Mircea Geoană.

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski vor avea miercuri o întâlnire bilaterală în capitala Lituaniei, Vilnius, unde se desfăşoară summitul NATO, a declarat agenţiei Reuters un oficial din SUA, potrivit Agerpres.

Zelenski, care nu a confirmat încă oficial că va fi prezent în capitala Lituaniei, a declarat luni seara că ţara sa va deveni membră a NATO şi se aşteaptă ca la Vilnius să se decidă un „algoritm” pentru acest demers.

„Încă mai lucrăm la formulare, adică la cuvintele exacte ale unei astfel de confirmări, dar deja înţelegem faptul că Ucraina va fi în alianţă. Lucrăm pentru a face algoritmul de obţinere a calităţii de membru cât mai clar şi mai rapid posibil”, a spus el într-un mesaj video.

Şeful statului ucrainean a afirmat că la Vilnius ar trebui să se confirme că ţara sa este deja membră „de facto” a NATO, deoarece dispune de armament de la aliaţi şi are valori comune cu aceştia.

„Chiar dacă se vor exprima poziţii diferite, tot este clar că Ucraina merită să fie în alianţă. Nu acum – e război; dar avem nevoie de un semnal clar. Şi avem nevoie de acest semnal chiar acum”, a spus Zelenski.

Statele membre ale alianţei au încercat luni, cu o zi înaintea începutului reuniunii la vârf, să depăşească divergenţele privind modul în care se va deschide calea Ucrainei către aderarea la NATO.

Potrivit unor diplomaţi europeni, cei mai mari aliaţi occidentali ai Ucrainei nu au finalizat deocamdată cadrul care va permite acordarea de garanţii de securitate pe termen lung Ucrainei. Decizia ar putea fi anunţată abia la sfârşitul summitului NATO.

Negocierile continuă şi pentru a se ajunge la un acord privind oportunitatea invitării oficiale a Ucrainei şi momentul unei astfel de invitaţii, precum şi referitor la condiţiile care trebuie îndeplinite şi monitorizarea progreselor părţii ucrainene.

Președintele SUA Joe Biden a sosit la Vilnius și a fost întrebat dacă a fost surprins de decizia Turciei de a aproba, în ultimul moment, aderarea Suediei la NATO.

„Absolut deloc”, a răspuns el.

Întrebat și ce anume a schimbat poziția lui Erdogan, Biden a fost mai evaziv. „Tu ce crezi?”, a răspuns el reporterului New York Times.

Comentatorii au speculat în ultimele săptămâni că Ankara aștepta de la Washington un acord privind vânzarea de avioane F-16, o tranzacție aflată de ceva vreme în așteptare. Biden a semnalat că este de acord cu vânzarea avioanelor, dar Congresul, care trebuie să-și dea acordul, părea mai puțin convins de acest lucru.

Ratificarea de către Ungaria a aderării Suediei la NATO este „doar o chestiune tehnică” în prezent, iar guvernul de la Budapesta susține candidatura țării nordice, a declarat marți ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care se îndrepta spre summitul NATO de la Vilnius, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Precizarea șefului diplomației ungare vine în contextul în care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, „a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei” către Parlamentul țării sale, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Turcia și Ungaria sunt ultimele două state membre ale NATO care nu au ratificat aderarea Suediei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți, înaintea summitului de două zile care începe la Vilnius, că „Ucraina a parcurs un drum lung de când am luat decizia, în 2008, că următorul pas va fi un Plan de acțiune pentru aderare. Ucraina este mult mai aproape de NATO, așa că cred că a venit momentul să reflectăm acest lucru în deciziile NATO”, relatează AFP, citată de France 24.

Stoltenberg spune că membrii alianței ar trebui să fie de acord să elimine cerința unui Plan de acțiune pentru aderare (MAP) pentru ca Ucraina să devină membru în viitor. Acest plan prevede ca o țară să fie evaluată pas cu pas în legătură cu îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la NATO, proces care poate dura ani sau chiar decenii.

„Toate puse împreună, inclusiv faptul că vom clarifica faptul că Ucraina va deveni membru, vom elimina Planul de acțiune pentru aderare, (….) vor trimite un mesaj foarte puternic și pozitiv din partea NATO către Ucraina”, a mai spus șeful alianței.

***

Discuțiile care vor avea loc marți și miercuri la Vilnius vor fi dominate de urmările invaziei ruse în Ucraina, aliații urmând să aprobe primele planuri cuprinzătoare ale NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a se apăra împotriva oricărui atac din partea Moscovei.

În ceea ce privește subiectul aderării Ucrainei, membrii NATO sunt de acord că țara nu se poate alătura alianței în timpul războiului, însă nu au fost de acord cu privire la cât de repede ar putea avea loc aderarea după încheierea conflictului și în ce condiții.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost invitat să participe la summitul de la Vilnius, a făcut presiuni asupra NATO pentru ca țara sa să primească un semnal clar privind aderarea în comunicatul summitului, astfel încât să poată deveni membră NATO imediat după încheierea războiului.

„Încă lucrăm la formulare, dar înțelegem deja faptul că Ucraina va fi în alianță”, a precizat Zelenski pe Twitter luni seara.

De asemenea, liderul de la Kiev a spus că Ucraina „lucrează pentru a face algoritmul de obținere a calității de membru cât mai clar și mai rapid posibil”.

Aderarea cât mai rapidă a Ucrainei la NATO este susținută de membrii din Europa de Est ai alianței, care consideră că acesta este cel mai bun mod de a descuraja Rusia să atace din nou.

Pe de altă parte, Statele Unite, Germania și alte state se tem că o astfel de mișcare ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar putea declanșa un război global.

Formulările conform cărora „locul de drept al Ucrainei este în NATO”, iar aceasta va adera „atunci când condițiile vor permite” se află în discuție pentru textul final, spun diplomații, unii dintre aliații estici dorind ca în declarația finală să fie inclus cuvântul „invitație”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni, cu o zi înainte de începerea reuniunii, că a propus ca Ucraina să poată sări peste Planul de acțiune pentru aderare (MAP) – un proces de îndeplinire a obiectivelor politice, economice și militare.

„Sunt absolut sigur că vom avea unitate și un mesaj puternic cu privire la Ucraina”, a spus șeful NATO.

Rusia a criticat în ultimele zile reuniunea aliaților de la Vilnius, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, afirmând că va fi „un spectacol colorat în cele mai rele tradiții ale manipulării occidentale”, a relatat agenția rusă RIA Novosti.

Între timp, luni seară pare să fi fost rezolvat un impas, cel legat de aderarea Suediei, blocată până acum de Ankara și Budapesta. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost de acord să trimită cererea Suediei către Parlamentul țării sale pentru ratificare.

Premierul suedez Ulf Kristersson și președintele turc s-au pus de acord în privința unor măsuri suplimentare, inclusiv asupra stabilirii unui nou „Pact de securitate” referitor la combaterea terorismului. Totodată, Suedia și-a luat angajamentul să sprijine eforturile de relansare a procesului de apropiere a Turciei de Uniunea Europeană.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News