ComenteazăLiderii UE au adoptat, joi noapte, o poziție dură față de Moscova, dar numai după ce Polonia, țările baltice și alte state membre au blocat o propunere franco-germană privind organizarea unui summit cu Vladimir Putin.
Nu a fost o discuție simplă.
Concluzia finală a venit în jurul orei 2.00, după o dezbatere tensionată, în care, cel puțin la prima vedere, cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron par să fi fost învinși, notează Politico.
În loc să susțină poziția propusă de Berlin și Paris privind organizarea unor întâlniri „la nivel înalt” cu Rusia, Consiliul European a adoptat o declarație care se concentrează pe stabilirea unor solicitări pentru Kremlin, care ar putea fi condițiile pentru o eventuală resetare a relațiilor.
În același timp, Consiliul a amenințat cu noi sancțiuni economice, în cazul în care Moscova va persista „în activitatea malignă, ilegală și perturbatoare”.
În fața reporterilor, la finalul unei nopți lungi, Merkel a admis înfrângerea, în vreme ce i-a acuzat pe ceilalți lideri că nu au fost suficient de curajoși pentru a susține ideea unui summit.
„Personal, aș fi dorit un pas mai curajos, dar asta este, de asemenea, ok și vom continua munca”, a spus cancelarul, cu referire la concluziile adoptate.
„Un semnal greșit”
Merkel și Macron nu au oferit explicații cu privire la neașteptata propunere de organizare a unui summit cu Putin, care a fost înaintată partenerilor din UE cu doar o zi înaintea summitului.
Ideea competiției cu SUA ar fi unul dintre argumente, scrie Politico, care subliniază declarația lui Merkel potrivit căreia dacă Joe Biden se poate întâlni cu liderul de la Kremlin, de ce nu ar putea să o facă și oficialii europeni.
Însă președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat după summit că nu a fost convins că UE ar trebui să își schimbe abordarea față de Rusia.
„Este prea devreme, deoarece până acum nu vedem vreo schimbare radicală de comportament”, a spus Nausėda, care a adăugat că un summit cu Putin fără precondiții ar trimite „un semnal greșit”.
Mai mulți critici ai planului franco-german au subliniat că nu înțeleg de ce Merkel și Macron s-au grăbit să caute o întâlnire cu Rusia fără să aștepte să vadă dacă summitul Joe Biden-Vladimir Putin de la Geneva va avea vreun rezultat.
Polonia a fost chiar dură în dorința sa de a ataca public propunerea franco-germană.
„Începerea oricărui dialog direct la cel mai înalt nivel politic este posibilă doar în situația în care există o de-escaladare reală și o retragere reală din politicile agresive”, a spus premierul Mateusz Morawiecki.
În schimb, țările care au susținut mereu o apropierea față de Rusia au salutat propunerea. „Sunt bucuros că există în cele din urmă o mișcare în direcția unui dialog cu Rusia”, a spus cancelarul austriac Sebastian Kurz.
România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a adoptat o poziție precaută.
Vorbind înainte de summit, el a sugerat că o discuție cu Rusia ar putea fi necesară, inclusiv pentru a sublinia chestiunile ce nu pot fi tolerate.
„Sunt probleme foarte diverse care trebuie discutate și clarificate în relația cu Rusia. Sunt chestiuni pe care nu le putem tolera. Dar sunt zone unde o discuție și o colaborare ar fi benefice. De exemplu, un plan comun pentru schimbările climatice. Este o problema globală”, a spus Iohannis.
„În acest context, trebuie să avem cu siguranță abordări care sunt fezabile”, a adăugat Iohannis. „Discuția va fi una foarte complicată. Părerile sunt foarte împărțite. Este important să găsim o modalitate prin care să exprimăm cu multă fermitate poziția noastră bazată pe valori”, a concluzionat președintele român.