Când vine sărbătoarea pascală, românii devin mult mai pioși decât se dovedesc a fi pe parcursul anului. Statisticile arată că de Paște și de Crăciun au loc cele mai puține conflicte, neînțelegeri și adeversități între oameni. Altfel spus, este o perioadă în care devenim brusc mai buni și mai atenți la nevoile celorlalți, renunțăm la egoism și avem tendința să oferim mai mult decât să cerem.
Din punct de vedere psihologic, oamenii se transformă în această perioadă, dar transformarea nu durează mult mult!
Chiar si cei mai conflictuali dintre oameni tind să se transforme în această perioadă de la starea lor naturală, caracterizată de adversitate ori egoism, în persoane fie mai predispuse la a îi ajuta pe ceilalți, fie neutre din punct de vedere emoțional. Cert easte că aproape nimeni nu face rău intenționat și nu se ceartă în acestă perioadă.
Din punct de vedere psihologic, afectivitatea umană suferă o transformare morală determinată de simbolistica și magnitudinea sărbătorii Învierii. Altfel spus, importanța sărbătorii generează niște reguli nescrise de comportament, care au un efect social de fluviu și impun o atitudine generalizată de bunătate pe care oamenii nu o au în altă periaodă a anului. Ei se transformă, pe termen limitat, de la starea lor naturală, ca atunci când se duc în vizită la cineva și bunul-simț le spune să își modifice comportamentul prin restricționări pe care nu le-ar fi avut dacă ar fi fost la ei acasă.
“Cu alte cuvinte, conjunctura socială îi face pe cei mai mulți dintre oameni mai sensibili și mai orientați către pace și liniște, nicidecum introspecția sau calitatea umană excepțională. Ca dovadă, odată ce sărbătoarea de Paște a trecut, covârșitoarea majoritate a oamenilor revine la înverșunarea și răutățile de altădată, care constituie starea lor psihologică naturală și obișnuită.”
Psihologul Libertatea, despre comportamentul oamenilor de Paște: “În Grecia Antică se opreau războaiele în perioada marilor sărbătorilor și a Jocurilor Olimpice”
Predispoziția psihologică de a deveni mai bun și mai iertător sau mai permisiv în perioada sărbătorilor este veche. În Grecia Antică, de exemplu, războaiele între polisuri precum Sparta, Troia, Atena, Teba, Argos sau Efes se opreau pe o perioadă limitată, în timpul marilor sărbători sau pe parcursul desfășurării Jocurilor Olimpice . Odată sărbătoarea sau Jocurile încheiate, se reluau războaiele pe viață și pe moarte.
Așadar, oamenii arătau și atunci, exact cum o fac acum, că pot deveni raționali și altruiști, dacă există un eveniment major în viața lor care să impună acest lucru. În lipsa acestui eveniment, oamenii își dau frâu liber pornirilor și instinctelor egoiste, fără a avea sentimentul că au o motivație reală de a fi mai buni…
Teodor Meleșcanu: „În România se simte o prezenţă foarte solidă a spionajului rusesc”