Ce se ascunde în spatele „celor mai bune rezultate de la BAC din ultimii 10 ani”. Care e de fapt procentul de promovare

78,3% dintre elevii care au susținut prima sesiune de Bacalaureat au luat note peste 6, media necesară pentru promovare. „Cele mai bune rezultate din ultimii zece ani”, a declarat ministrul Cîmpeanu. Reușita acestui deceniu, la capătul a doi ani de pandemie, o pune însă pe gânduri pe Liliana Romaniuc, doctor în educație și fondatoarea Asociației Române de Literație.

„O primă întrebare este: ce anume a generat acest procent mai mare? În liceele teoretice, unde rata de promovare este cea mai mare, copiii au făcut mai multe meditații? A contat pregătirea mai riguroasă a elevilor în particular sau cea făcută la școală?”, se întreabă aceasta.

Ministrul Cîmpeanu a găsit ca explicații subiectele bine calibrate și scoaterea anumitor conținuturi din perioada în care școlile au fost închise. 

„Dacă programa a fost simplificată, mă întreb dacă sunt conținuturile respective relevante. Dacă sunt relevante, înseamnă că în alți ani copiii nu reușeau să-și îndeplinească sarcinile legate de ele, e o altă problemă”, este de părere Romaniuc.

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

Au intrat într-a XII-a 152 de mii de elevi, s-au înscris la Bac cu 40 de mii mai puțin

Apoi este numărul mai mic de elevi care s-au înscris să susțină examenul. Cei rămași pe afară fie au rămas cu situația neîncheiată, fie pur și simplu nu au vrut să treacă prin Bac din diferite motive: nu s-au simțit pregătiți sau nu vor să dea la facultate.

„Avem cel mai mic număr de elevi care au participat la examenul de Bacalaureat. Prin 2010, cohortele erau în jurul la 200 de mii de elevi”, mai punctează experta în educație.

Experta în educație Daniela Vișoianu crede că oricum este greșit să facem vreo comparație între rezultatele generației de azi și cele anterioare, din două motive: „nu există o formă standardizată de evaluare și liceul din România încă nu a trecut prin reforma de curriculum, cea începută în 2011, astfel încât nu putem vorbi despre un profil de competențe al absolventului, profil urmărit în procesul de evaluare din cadrul examenului de Bacalaureat.”

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Daniela Vișoianu este consilier parlamentar și lector universitar în cadrul Universității din București, specializată în educație și managementul resurselor umane și până în 2021 a condus federația Coaliția pentru Educație, care și-a propus să contribuie la transformarea sistemului de învățământ.

Aceasta pune și problema relevanței examenului pentru viitorul elevilor. „Vedem în ultimii ani tot mai multe voci din universitar care au încercat să spună că ar fi nevoie ca admiterea în ciclul de licență să nu se bazeze doar pe notele obținute la examenul de Bacalaureat și facultăți cu reputație bună și cerere au sisteme de admitere proprii”, a mai adăugat Vișoianu.

Diferența la Bac între tehnologic și teoretic – 31%

Rezultatele cele mai slabe le-au înregistrat liceele tehnologice. Doar 57% dintre elevii acestora de generație curentă au luat notă de trecere, în comparație cu 88% de la licee teoretice. Daniela Vișoianu subliniază că nu acești copii de la profilurile tehnice sunt problema, ci felul cum sunt evaluați: „De la acești elevi se așteaptă să obțină două tipuri de titluri la finalul celor patru ani: pe de o parte, o diplomă de Bacalaureat și pe de altă parte, un certificat de calificare de nivel 4 (mai mare decât la o școală profesională). O rută mult mai grea decât cea teoretică – e nevoie de mai multă școală și mai multă finanțare pentru ca ambele rezultate să fie obținute la un nivel bun de calitate.”

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

De asemenea, imaginea acestor licee a avut de suferit în ultimii ani. „«Unde învață copilul tău?» este întrebat părintele, fix părintele care de cele mai multe ori nu a avut timp și resurse să sprijine efortul copilului lui. «La liceul…» răspunde, deși mai onest pentru familie și resursele acesteia ar fi ca elevul să aibă acces la o rută completă de calificare, fie ea ruta profesională sau specializată, sau alternativă – orice denumire care ar contribui la refacerea prestigiului ajută”, mai spune Vișoianu.

Județele cu rezultate bune să-și spună „secretul”

Și Liliana Romaniuc e de părere că rezultatele elevilor de la tehnologic au nevoie de o privire mai atentă. „Ar trebui să ne uităm cu ce medii au intrat copiii aceștia în clasa a noua. Dacă el a intrat cu 2 sau 3 – și avem astfel de situații – atunci ar trebui să vedem ce am adăugat eu, ca școală, în fiecare an astfel încât să-l duc la 5. Dacă l-am dus la 5, deja e un progres”, spune experta în educație.

Județele cu rezultate foarte bune, cum sunt Clujul, Iașiul, Galațiul sau Brăila, ar trebui, de asemenea, să fie analizate pentru că pot oferi și altora exemple de bune practici. Iar în cazul județelor de la coada clasamentului, cum sunt Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași, trebuie, de asemenea, analizate cauzele. „Ar trebui să privim cu mai multă profunzime, nu numaidecât pentru a penaliza, ci mai ales să vedem cum anume putem sprijini calitatea predării și înțelegerii și, în final, a înțelegerii de către elev”, spune Liliana Romaniuc.

Elevii care nu au luat o notă de trecere în această sesiune pot să dea examen și în cea de toamnă, ale cărei probe scrise se vor susține între 16 și 18 august.

Calendarul celei de-a doua sesiuni de examen de Bacalaureat:

• 18-25 iulie 2022: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe;
• 16 august 2022: Limba și literatura română – scris;
• 17 august 2022: Proba obligatorie a profilului – scris;
• 18 august 2022: Proba la alegere a profilului și specializării – scris;
• 19 august 2022: Limba și literatura maternă – scris;
• 22-23 august 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
• 24 august 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;
• 25 august 2022: Evaluarea competențelor digitale;
• 26 și 29 august 2022: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională;
• 31 august 2022: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00);
• 1-2 septembrie 2022: Rezolvarea contestațiilor;
• 3 septembrie 2022: Afișarea rezultatelor finale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro