Suntem pregătiți să primim refugiați ucraineni? Ministrul Bode spune că da, prefecții județelor de la graniță zic că „nu s-au trasat niciun fel de sarcini”

Pe 9 februarie, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a dat asigurări că „suntem pregătiţi pentru acest eventual aflux de migranţi dinspre Ucraina“. A întărit mesajul și pe 14 februarie, la Antena3.

„Structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt pregătite pentru asigurarea unui răspuns integrat la această criză, inclusiv în ceea ce priveşte implicaţiile unei posibile migraţii necontrolate“. 

Libertatea a încercat să afle ce înseamnă „răspuns integrat“, care este „planul de acţiune“ invocat de ministrul Lucian Bode şi cum se pregătesc autorităţile, în judeţele din România aflate la graniţă cu Ucraina, de un potenţial flux de refugiaţi din ţara vecină.

Totul este la nivel de discuţii. Bineînţeles că ne-am pus semne de întrebare, ne-am gândit la eventuale strategii de lucru, dar nu există, în acest moment, măsuri clare.

Rudolf Stauder, prefect în Maramureș:

Recomandări

Cum au făcut praf Constituția niște judecători CCR? Cazul Șoșoacă nu e despre Șoșoacă

„Deocamdată suntem în analiză. Încă se analizează aceste chestiuni şi urmează să vă comunicăm deciziile luate în această privinţă“, spune şi Alexandru Munteanu, prefectul judeţului Tulcea.

IGI: „Planul e la nivel național, nu e finalizat ca elaborare”

Prefecţii din judeţele aflate la graniţa cu Ucraina susţin că au fost puşi în gardă de declaraţia ministrului de interne, în subordinea căruia se află, şi au purtat mai multe discuţii cu privire la felul în care ar trebui să gestioneze un aflux mare de refugiaţi din statul vecin. Totuşi, niciunul nu poate spune ce presupun acestea ori ce decizii au fost luate până în acest moment.

„La nivelul Instituţiei Prefectului au fost discuţii cu colegii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi ne-am gândit la mai multe ipoteze. Dacă ar fi nevoie, ce am putea să facem, ce măsuri am putea să luăm. Nu s-a luat nicio decizie şi nu s-au trasat niciun fel de sarcini, dar noi, fiind responsabili, am discutat“, susţine prefectul Maramureşului, Rudolf Stauder.

Nici la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări nu există încă un plan care prevede cum vor fi preluați, și repartizați refugiaţii în România, care sunt paşii pe care aceştia trebuie să-i parcurgă pentru a fi înregistraţi de statul român şi cine se va ocupa de ei.

Recomandări

O mașină s-a răsturnat la intrarea în Pasajul Lujerului, din București, pe linia de tramvai 41 | VIDEO

Și prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă, spune pentru Libertatea că momentan nu există niciun plan. Fie el și pentru situații ipotetice.

„Nu știm de unde ar veni nici banii (ca resurse pentru refugiați, n.r.), pentru că oricum ar fi niște proceduri de carantinare, controale sanitare (la intrarea în țară, n.r.), dar așteptăm ca în zilele următoare să ni se comunice. Noi în momentul ăsta nu știm nimic”.

ISU judeţene au primit directivă să verifice ceea ce oricum verificau

Deși nu există niciun plan de acțiune concret pentru ucrainenii care ar fugi de război în România, ministrul Lucian Bode a dat o directivă în rândul ISU. Explică locotenent-colonelul Dan-Decebal Muraru, inspector-şef al ISU Botoşani: 

„Într-adevăr, există o directivă la nivel naţional pentru verificarea spaţiilor pe care noi le avem în planurile de intervenţie. La nivel judeţean însă, noi oricum avem responsabilitatea periodică de a verifica spaţiile pentru situaţii de urgenţă“.

Recomandări

Ce sunt învățați liberalii să spună despre „criza” din coaliție, Șoșoacă și Lasconi

Dumneavoastră credeţi că refugiaţii ucraineni ar veni paraşutaşi în judeţul Botoşani, fără să treacă printr-o vamă, pe la Poliţia de Frontieră, fără să fie luaţi în evidenţă de Inspectoratul General pentru Imigrări. Nu trece aşa, oricând, orice refugiat.

Dan-Decebal Muraru, inspector-șef ISU Botoșani:

Omologul său din judeţul Maramureş, lt. col. Marian Piţiş, confirmă faptul că activitatea inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă nu este cu nimic specială, în contextul unor posibili refugiați: „Acestea sunt activităţi curente şi se fac în fiecare an. Iar acum nu-i nimic anormal faţă de ceea ce oricum se întâmplă la nivelul instituţiei noastre: exerciţii, activităţi de verificare, de control. Sunt activităţi curente, pe care le-am desfăşurat şi până acum“, spune Marian Piţiş.

Practic, angajaţii ISU verifică disponibilitatea adăposturilor civile care ar putea fi folosite în situaţii de urgenţă, dar şi a terenurile în care ar putea fi amplasate tabere ce pot găzdui un număr mai mare de persoane. 

„Avem în dotare o tabără de sinistraţi, pe care noi o utilizăm în anumite tipuri de situaţii, precum calamităţi naturale, aplicaţii, exerciţii. Pentru amplasarea ei, există mai multe cerinţe: să existe planitate, acces la resurse de apă şi utilităţi pentru igiena personală colectivă, posibilităţi de transport, condiţii de protecţie împotriva incendiilor. Nu desfăşurăm însă exerciţii cu privire la potenţiali refugiaţi“, explică Marian Piţiş, şeful ISU Maramureş.

Ce sunt taberele mobile ale ISU şi cum pot fi folosite de refugiaţi?

Tabăra mobilă din dotarea ISU este păstrată în trei containere şi conţine 30 de corturi de câte 25 mp, cu o capacitate de 201 paturi, şi 3 corturi de câte 75 mp destinate servirii mesei. Ea poate fi montată în câteva ore. 

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, Alin Găleată, spune că tabăra din dotarea instituţiei pe care o reprezintă e păstrată în containere, pentru că nu există semnale cu privire la momentul în care se va solicita amplasarea ei. „Locurile de amplasare sunt deja identificate, iar noi acum le reverificăm – o operaţiune pe care noi oricum o facem periodic. În momentul de faţă, nu există un semnal cu privire la iminenţa unui flux masiv de refugiaţi“, susţine Alin Găleată.

Nici şeful ISU Botoşani nu crede în posibilitatea ca România să fie pusă în faţa unui val de refugiaţi din Ucraina. „Nu trebuie pusă problemă dacă România e sau nu pregătită pentru primirea de refugiaţi. Se dă o tentă aiurea prin care se sperie populaţia, nu înţeleg de ce se întâmplă asta. Problema e normală, dar să ştiţi că noi suntem pregătiţi în orice moment“, susţine Dan Muraru.

Încă 2.500 de locuri de cazare

În cazul unui aflux mare de refugiaţi din Ucraina, aceştia vor fi direcţionaţi către taberele mobile gestionate, la nivel judeţean, de Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, arată Ermina Mihai, purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Refugiaţii pot însă să fie cazaţi şi în cele şase centre administrate de IGI în judeţele Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Suceava, Timiş şi în Bucureşti. Capacitatea acestora este de aproximativ 1.300 de locuri, dar poate fi extinsă la 1.500, susţine Ermina Mihai. 

În prezent, gradul de ocupare din aceste centre este 50-60%. Procentul se schimbă însă de la o zi la alta, întrucât numărul de migranţi şi, implicit, numărul de solicitări de azil sunt într-o continuă dinamică.

„În plus, avem în implementare proiecte de extindere a capacităţii de cazare în centrele din Rădăuţi, Timişoara şi Galaţi, iar în judeţul Dâmboviţa urmează să fie amenajat şi operaţionalizat un centru cu capacitatea de 500 de locuri“, explică purtătorul de cuvânt al IGI. Astfel, capacitatea maximă de cazare a Inspectoratului General pentru Imigrări este de 2.500 de locuri. Cel puțin pe hârtie. 

Polonia se așteaptă la „un aflux ridicat de refugiați”, în caz de război

Oficialii americani au declarat, la începutul lunii, că se aşteaptă la o adevărată criză a refugiaţilor în Europa, în cazul în care tensiunile dintre Rusia şi Ucraina vor escalada. Aceştia prevăd ca milioane de refugiaţi să se îndrepte către vest, dacă va începe un război în Ucraina.

Ministrul de interne din Polonia, Mariusz Kaminski, a anunțat duminică pregătiri pentru un posibil flux ridicat de migranți care să sosească în țară. „Dată fiind situaţia din Ucraina, ne pregătim evident pentru diverse scenarii. Unul dintre ele presupune ca guvernatorii de provincii să ia măsuri legate de un potenţial aflux de refugiaţi dinspre Ucraina care ar putea căuta să se adăpostească în ţara noastră, din cauza conflictului potenţial“, a explicat ministrul polonez într-o postare pe Twitter.

Migranții în România: condiții proaste, abuzuri și violențe

În ultimii ani, numărul migranţilor din România a crescut semnificativ în special la graniţa de vest a ţării. Numai anul trecut, au intrat în România peste 11.000 de migranţi, 95% dintre aceştia pe la frontierele de vest, potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, citate de Europa Liberă. Tot în 2021, autorităţile de frontieră spun că au avut 74.683 de operaţiuni de oprire a unor migranţi, dublu faţă de anul 2020, când au fost 34.932 de operaţiuni de acest fel. În 2019, numărul acestora s-a ridicat la doar 6.107.

Autorităţile române au fost acuzate şi de expulzări ilegale după ce, în toamna acestui an, jurnaliştii de la mai multe media europene, coordonaţi de Lighthouse Reports, au documentat video trei astfel de cazuri. Într-una dintre filmări, un vameş român îşi agită bastonul în timp ce zeci de refugiaţi, care reuşiseră să treacă graniţa, o iau la fugă spre Serbia. 

Libertatea a scris şi despre violenţele la care sunt supuşi migranţii care încearcă să treacă ilegal graniţa României. Despre relele tratamente exercitate asupra migranţilor au publicat articole şi Euronews, şi Vice România. 

Migranţii care reuşesc să intre în România se opresc în Timişoara. Cei mai mulţi dintre ei ajung să doarmă pe străzi, pentru că numărul acestora depăşeşte capacitatea Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanților de Azil – Timișoara. Migranţii care au avut şansa să fie cazaţi în centrele administrate de IGI au vorbit despre condiţiile grele în care sunt nevoiţi să locuiască. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro