„Suntem tot mai aproape de UE” – ce a scris presa din Ucraina despre promulgarea de către Zelenski a legii minorităților, aspru criticată de români 

• Anul începe cu o dezamăgire pentru cei aproximativ 400.000 de români din Ucraina. 
• Soldați care luptă pe front, femei și bărbați care continuă să lucreze pământul și pădurea în Transcarpatia și Bucovina, românii se așteptau ca noua lege a minorităților votată la Kiev să sporească drepturile educației în limbile minorităților. Nu e așa. 
• Ca să prezinte legea drept un succes, Ucraina o declară o legislație de standard european, în timp ce românii continuă să explice de ce nu le apără drepturile.
• Pachetul este criticat și de experți ai ONG-urilor din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea privind minoritățile naționale, care este foarte importantă pentru integrarea europeană. Adoptarea ei a fost o cerință a UE față de Ucraina în procesul de aderare, scrie agenția de presă UNIAN de la Kiev.

Jurnaliștii ucraineni arată că legea prevede crearea unor centre a minorităților naționale în regiuni, pentru dialogul cu societățile culturale. În plus, vor apărea organe consultative pe lângă primării din care să facă parte reprezentanții minorităților naționale. 

Trei legi necesare apropierii de UE

O altă publicație ucraineană Delo menționează că Rada Supremă s-a grăbit să adopte până în Anul Nou trei legi solicitate de UE: legea minorităților naționale, legea mass-media și legea numirii membrilor Curții Constituționale.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Comentând promulgarea celor trei legi, parlamentarul ucrainean Iaroslav Jelezniak a apreciază că nu  este sigur dacă va fi agreată de UE legea numirii membrilor Curții Constituționale. Pentru că această lege nu a luat în considerare unele recomandări ale Comisiei de la Veneția. Despre legea minorităților naționale Jelezniak nu a spus niciun cuvânt.

Reacția MAE al României nu a produs efecte imediate

Analizând pașii necesari pentru o apropiere reală de UE, publicația ucraineană „Slovo i dilo” amintește, printre altele, de actualizarea legislației privind minoritățile naționale. 

Comunicatul MAE a fost tradus și publicat în marile agenții de presă și ziare din Ucraina, dar nu a produs efecte informaționale și politice imediate. S-a scris, s-a uitat, constată voci din comunitatea românească, sub protecția anonimatului.

„Ucraina, mai aproape de UE”

După ce șeful parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a promis în iulie 2022 societății ucrainene că legile necesare apropierii de UE vor fi adoptate până la sfârșitul anului, Kievul a intrat pe un regim de viteză, argumentează consonant presa ucraineană. 

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Echipa lui Zelenski a promis că vor exista aceste legi, chiar dacă nu este sigură că toate vor fi agreate de statele membre UE. De aceea, fiecare lege adoptată și promulgată, inclusiv cea a minorităților naționale, este prezentată la Kiev ca un pas în direcția aderării la UE.  

Pe 13 decembrie, în ziua adoptării legii minorităților, reprezentantul Administrației Prezidențiale de la Kiev, Igor Jovkva, a a avut o convorbire telefonică cu directorul Biroului de coordonare al președinției spaniole a UE, María Aurora Mejía Errasquí. 

Oficialul ucrainean a spus că, prin adoptarea legii minorităților naționale, Ucraina este cu o treaptă mai aproape de Uniunea Europeană. 

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Teama de a critica Ucraina trebuie să aibă o limită

Analizând eforturile Kievului de a-și armoniza legislația cu cea europeană, Politico scrie că în lupta anticorupție Ucraina face doi pași înainte și unul înapoi.

Jurnalista ucraineană  Veronika Melkozerova scrie, din Kiev, pentru influentul site editat la Bruxelles, că sunt evidente nereguli la capitolul numirii membrilor Curții Constituționale și combaterii corupției. 

„Deși guvernul ucrainean a făcut mult pentru a aduce Ucraina mai aproape de UE, încă mai există oameni în biroul președintelui care se opun schimbării”, scrie Politico. Jurnalista din Kiev se referă explicit la combaterea corupției, dar recomandarea ei e formulată acoperitor pentru toate legile care vor să acorde legislația ucraineană cu cea europeană. Aici, în acest pachet, intră și legea minorităților.

Din cauza invaziei ruse, unii parteneri străini se feresc să critice public Kievul pentru a nu face jocul Rusiei sau a alimenta suspiciunile criticilor Ucrainei în UE, constată Politico. 

„Datorită popularității binemeritate a lui Zelenski, partenerii internaționali preferă să nu critice Ucraina la fel de dur ca înainte, deoarece nu doresc să-l decredibilizeze într-un vreun fel în timpul războiului. Dar trebuie să existe o linie roșie”, a declaraat Myhailo Jernakov, președintele consiliului de administrație al  Fundației Dejure, din Ucraina.

Românii din Ucraina și MAE, nemulțumiți de lege

Rada de la Kiev a adoptat noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina în a doua lectură pe 13 decembrie, cu o largă majoritate de voturi.

Potrivit legii, reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au drepturi extinse, în formularea lor. Au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publică și întrunire pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participare la viața politică, economică și socială, precum și la păstrarea identității culturale.

Legea minorităților naționale a fost criticată de comunitatea română din Ucraina și MAE al României pentru că nu rezolvă problema accesului la învățământul în limba maternă, anulat de Legea Educației din 2017.

MAE a transmis că Ucraina nu a ținut cont de recomandările făcute de Comisia de la Veneția privind măsurile necesare pentru protejarea minorităților naționale și cerea Kievului să revină asupra unor prevederi din noua lege. 

MAE a subliniat că partea ucraineană a păstrat în noua lege prevederea controversată din legea educației adoptată în 2017 care blochează folosirea limbii române în învățământul de stat și le impune copiilor etnicilor români să învețe în ucraineană.

Urmărește-ne pe Google News