„Super-Luna albastră” din noaptea de 19 spre 20 august nu e nici super, nici albastră. Cătălin Beldea, vânător de eclipse, explică pentru Libertatea când va fi cea mai mare Lună din 2024

Cătălin Beldea a explicat că termenul de „super-lună” nu provine nici măcar din zona științifică, ci a fost inventat de un astrolog și preluat întâi de presa de peste ocean, după care s-a viralizat în toată lumea. Acesta spune că luni, 19 august 2024, luna este plină și, ca fenomen suplimentar, e aproape de perigeu – cel mai apropiat loc de Pământ de pe orbita eliptică a lunii. Dar mai sunt trei astfel de „super-luni”, a precizat vânătorul de eclipse: în septembrie, octombrie și noiembrie. Iar în cea din noiembrie Luna va fi cel mai aproape de Pământ, nu astăzi.

„Mai este o problemă, aceasta «super-lună» mai e și albastră! Ei bine, acest termen de Lună «albastră» nu desemnează nimic altceva, decât a doua Lună plină dintr-o lună calendaristică. Asta până ieri, când am aflat și eu că și a patra lună plină primește această denumire pe niște criterii numai de presă știute. Pe scut, Luna nu va avea niciodată culoarea albastră. Culoarea normală cu care strălucește este alb, pentru că reflectă lumina Soarelui, care e de fapt alb, dar mai poate lua nuanțe de roșu-galben-portocaliu la răsărit și apus, când lumina trece printr-o masă foarte mare de atmosferă și dispersia e diferită față de poziția «sus pe cer». La eclipse avem tot nuanțe de roșu, acolo e refracție tot prin atmosfera noastră, deci nu albastru”, a explicat Cătălin Beldea.

Recomandări

Român cu Lamborghini, acuzat de ANAF că nu poate justifica investiția. Fiscul a evaluat bolidul la 1,8 milioane de lei și a cerut impozit pe venit. Cum s-a terminat procesul

El recomandă tuturor celor interesați să observe Luna plină din seara asta să meargă să o fotografieze și să o admire la răsărit sau la apus. Mai ales cea de peste două luni, din noiembrie, când distanța față de Pământ va fi cea mai mică.

„De ce? Pentru că intervine fenomenul de «iluzie a Lunii», care de fapt face ca Luna să ne apară iluzoriu mai mare. De ce ne păcălim totuși? Creierul asociază obiecte de la orizont cunoscute – case, blocuri, copaci etc. cu Luna și de aici iluzia că Luna e cât casa de mare. De fapt nu e, ba chiar e mai mică în diametru aparent, din cauza curburii Pământului!”, a mai punctat Cătălin Beldea.

Acesta organizează următoarea întâlnire cu românii pasionați de astronomie la Pitești, 24 august, de la ora 19.00, în cadrul evenimentului AstroShow.

Foto ilustrativ: 123rf

Urmărește-ne pe Google News