Superavionul lui Henri Coanda

Toate banuielile legate de colaborarea dintre savantul roman Henri Coanda si Armata americana pentru realizarea unui avion revolutionar au pornit de la un articol aparut in presa franceza, prin anii 50. O copie a articolului exista la Muzeul Aviatiei din Bucuresti. Directorul muzeului, comandor Paul Sandachi, e de parere ca putem lega existenta bombardierului B-2 de studiile lui Coanda. Un lucru e sigur: bombardierul, o aripa zburatoare, de fapt, respecta intocmai ideile romanului.

In cazul unui aparat de zbor, in momentul cand un fluid are o curgere lenta, la presiune puternica, pe o suprafata curbata mare, aceasta da randament maxim la viteza de deplasare mica. E unul dintre rezultatele obtinute in urma cercetarii ‘Efectului Coanda’ si care sta la baza zborului cu deltaplanul. Cu alte cuvinte, un avion in forma de aripa, de mari dimensiuni, poate zbura la altitudine ridicata pentru mult timp, cu un consum de carburant redus.

Aceasta teorie a savantului roman Henri Coanda a fost transpusa in practica prin bombardierul american B-2, invizibil pentru radar. Forma acestuia, o aripa imensa, de fapt, ii asigura o buna portanta, iar formele curbate deviaza undele radio ale radarului. De asemenea, datorita consumului redus, emisiile de gaze sunt suficient de mici incat sa nu apara ca semnatura termica pe radarele militare.

Dar de unde pana unde a aparut asocierea numelui savantului roman cu unul dintre cele mai avansate proiecte militare americane? Un ziar francez acorda pe larg subiectul legat de proiectele revolutionare ale lui Coanda, prin anii 50, sub titlul: ‘Inventatorul avionului cu reactie, din 1909, Henri Coanda, pregateste avionul viitorului’. Dupa o prezentare succinta a inventiilor sale, intr-un ultim paragraf francezii spuneau: ‘Toate teoriile cunoscute ale aviatiei sunt date peste cap’, facand referire, clar, la ‘aero-dinamica lenticulara’, mai exact la farfuria zburatoare.

In continuare, francezii spun: ‘Intr-un hangar secret american, apartinand US Air Force, a avut loc constructia, in conformitate cu proiectul realizat dupa schitele lui Coanda in colaborare cu canadianul John C.M., a unui aparat ce avea sa fie numit „avionul viitorului”. Aparatul respectiv trebuia sa indeplineasca un rol fantastic: sa decoleze si sa se mentina in aer, fara sa depaseasca totusi viteza sunetului, inainte sa isi inceapa brusc coborarea’.

Astfel, e usor sa ne dam seama ca Henri Coanda colabora in acea perioada cu Armata americana pentru a elabora un avion nemaivazut pana in acel moment. ‘Normal ca putem lega existenta bombardierului B-2 de studiile lui Coanda, insa nu stim cu exactitate daca s-a implicat doar tangential in acest proiect sau daca ideea aparatului ii apartine macar’, ne-a spus comandorul Paul Sandachi, directorul Muzeului Aviatiei, din Capitala, de pe strada Fabrica de Glucoza, unde, de altfel, se si afla ziarul cu articolul cu pricina.

Pachet de 800 kg cu toate lucrarile savantului

Fiica lui Henri Coanda a donat statului roman, la finalul anilor 70, dupa moartea savantului, un adevarat ‘container’ de 800 de kilograme cu documente pline cu informatii nepretuite legate de proiectele acestuia. Abia in 1998, Muzeul Aviatiei intra in posesia adevaratei comori si opt ani mai tarziu avea sa fie inceputa cercetarea dosarelor. Printre documente se aflau referiri la o farfurie zburatoare proiectata de Coanda, obiectul care a revolutionat aviatia si ale carui principii de zbor stau la baza majoritatii avioanelor performante, printre care si B-2. Acest proiect fusese pana atunci un secret de stat in America. Ziarul Libertatea prezinta de azi, in serial, proiectele cele mai importante ale savantului roman, atat cele legate strict de aeronautica, cat si doua lucrari tehnice gandite exclusiv pentru Romania, respectiv ‘Aerotubexpres-Autostrada Soarelui’ si ‘Orasul Delta’.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News