Obiceiurile lui Răpciune
În septembrie se sfârşeşte pulsul viu al naturii şi începe timpul răcoros, ploios, care urâţeşte natura. În folclor, lui septembrie i se mai spune şi „viniceriu”, fiind luna strugurilor, când se culeg poamele şi se pregătesc gropile pentru altoi. Poate de aceea au şi împărţit străbunii luna aceasta în 4 perioade distincte: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii şi Săptămâna lui Mioi. Răpciune dă și semne despre vremea viitoare. Dacă luna asta tună, în Faur va fi zăpadă mare şi an mănos. De e cald, Brumărel va fi rece şi umed. Dacă rândunelele pleacă devreme, iarna va veni repede, la fel şi dacă pică acum ghindele. Dar, dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă, iar vântul din septembrie e aducător de belşug.
Respectă tradiția
Tot în prima zi a lui Răpciune se ține ziua lui Simion Stâlpnicul, cel care ţine cerul şi pământul, stând într-un picior, pe un stâlp înalt. El domneşte asupra vânturilor şi poate aduce cutremure. De aceea, ziua lui e foarte importantă şi trebuie respectată cu sfinţenie, altminteri omul riscând să i se dărâme casa sau să i se înţepenească picioarele. În Săptămâna Averii, a treia din lună, gospodinele pregătesc conservele pentru iarnă, iar bărbații fac țuica. La Cârstovul viilor, de Ziua Crucii, se culeg plantele de leac, iar pe 22, se ține cu sfințenie ziua Mucenicului Foca, aducător de foc și primejdii, dacă nu e respectat cum se cuvine. Pe 28, femeile au grijă să nu „calce strâmb”, ca să nu le înnebunească Haritonul.
Vezi și ce semnificație are 1 septembrie în calendarul bisericesc! Pe asta nu o știai