Concluzia tulburătoare a medicilor din Bergamo după ce au consultat supraviețuitori ai virusului, la șase luni de la infectare

Mii de oameni au murit răpuși de infecția cu coronavirus la Bergamo, unul dintre epicentrele pandemiei COVID din Italia și din întreaga lume.

Multe alte mii de oameni s-au îmbolnăvit și au supraviețuit bolii, unii dintre ei după zile sau săptămâni de spitalizare.

Acum, scrie Washington Post, medicii îi cheamă pe supraviețuitori pentru verificări. Le iau sânge, le examinează inima, le fac radiografii pulmonare.

“Cum vă simțiți?”. Doctorul vorbește cu o femeie de 54 de ani care încă nu poate să urce un rând de scări fără să-și tragă sufletul.

“Mă simt ca și cum aș avea 84 de ani”, spune aceasta.

“Vă simțiți vindecați?”

Acum jumătate de an, orașul Bergamo, din regiunea nordică Lombardia, se afla la începutul unui coșmar declanșat de noul coronavirus.

Sirenele ambulanțelor urlau pe străzi, în timp ce transportau pacienții spre spitale, camioanele militare se încolonau pentru a lua trupurile neînsuflețite ale victimelor, care nu mai aveau loc în morgile din oraș.

Bergamo a reușit să reducă în cele din urmă răspândirea virusului, dar acum a început un alt efort, de lungă durată, care ține de recuperarea oamenilor vindecați.

Oamenii care au supraviețuit virusului au acum teste negative. În mod clar, patogenul a dispărut din organism.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Dar noi îi întrebăm: Vă simțiți vindecați? Și aproape jumătate din pacienți spun că nu.

Serena Venturelli, specialistă în boli infecțioase:

Medicii din Bergamo spun că boala poate avea în mod evident efecte asupra întregului organism, dar lasă sechele în mod diferit, de la pacient la pacient.

Dintre primii 750 de pacienți verificați, în jur de 30% aveau încă cicatrici pe plămâni și dificultăți de respirație.

Alți 30% aveau alte probleme – artere înfundate, probleme cardiace. Iar câțiva se confruntau cu pericolul cedării unor organe.

Unii pacienți aveau afecțiuni încă dinainte de a se infecta cu coronavirusul, dar doctorii spun că supraviețuitorii nu se lovesc acum doar de o revenire a acestora.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

“Vorbim despre ceva nou”, spune Marco Rizzi, șeful secției de boli infecțioase din spital.

Misterul virusului

Giuseppe Vavassori, un pacient în vârstă de 65 de ani, se confruntă cu pierderi de memorie pe termen scurt și trăiește acum cu o mulțime de notițe, pentru a fi capabil să-și coordoneze afacerea – un salon de pompe funebre.

Un RMN a detectat o serie de leziuni mici pe creier.

Unii pacienți se descurcau singuri înaintea bolii, dar acum sunt slăbiți încât au nevoie de ajutorul rudelor pentru a ajunge la doctor. Unii folosesc scaune cu rotile.

Dar alți foști pacienți, care au trecut prin ce era mai rău – ventilație mecanică, intubare -, sunt acum foarte bine.

Medicii observă tocmai acest lucru. Unul dintre misterele virusului este acela că recuperarea poate să fie simplă pentru unii și brutală pentru alții.

“Ce am văzut în martie a fost o tragedie”

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Medicii care derulează acum cercetarea sunt aceiași care au muncit câte 14 ore pe zi în luna martie pentru a trata pacienții ce soseau în număr mare la spital.

“Am simțit că avem o obligație morală de a-i chema înapoi”, spune Venturelli.

A fost un adevărat tsunami pentru noi. Ce am văzut în luna martie a fost o tragedie, nu o spitalizare obișnuită.

Serena Venturelli, specialistă în boli infecțioase:

La un moment dat, spitalul avea 92 de oameni conectați la ventilatoare. Prin comparație, acum sunt 143 de pacienți conectați la ventilatoare în întreaga Italie.

Așa de mulți oameni aveau nevoie de asistență respiratorie încât o țeavă de oxigen a fost conectată la un rezervor adus la spital de urgență.

În cele din urmă, testele pentru detectarea anticorpilor au arătat că în jur de un sfert dintre locuitorii orașului Bergamo au fost infectați.

Spitalul primea doar cazurile în stare gravă și pentru a face față asaltului era nevoit câteodată să externeze pacienți care nu erau încă vindecați.

În afară de cei 440 de oameni care au murit în spital, alți 220 au murit după ce au fost trimiși acasă.

Motive de optimism

Studiul din Bergamo este doar unul dintre cele care încearcă să analizeze efectele pe termen lung ale bolii asupra organismului.

Un studiu din Germania, care a analizat situația a 100 de pacienți, a aflat că 80% dintre aceștia avea probleme cardiace la câteva luni după infecție.

Totuși, medicii din Bergamo văd motive de optimism. Ei spun că problemele respiratorii ale pacienților par să se rezolve, foarte încet, chiar dacă cicatricile pulmonare par a fi permanente.

Niciunul dintre pacienți nu mai are febră.

Pentru pacienții care au reușit să își reia viețile, cu o oarecare normalitate, ultima barieră este trauma psihologică – amintirea vie a momentelor petrecute în spital, unde oamenii mureau în stânga și-n dreapta și nimeni nu știa ce ți se poate întâmpla în viitorul apropiat.

Urmărește-ne pe Google News