Descoperire alarmantă a cercetătorilor: mulți dintre bolnavii de COVID-19 pot rămâne toată viața cu leziuni pulmonare

La aproape șase luni de la apariția oficială a noului coronavirus și la mai bine de patru luni de când OMS a declarat pandemia de COVID-19, încă nu știm exact cât de mulți oameni au fost răpuși de această boală. Dar chiar și supraviețuitorii pot rămâne cu sechele, avertizează cercetătorii.

Mai mulți cercetători din toată lumea atrag atenția asupra unui fenomen îngrijorător: o parte din cei care supraviețuiesc COVID-19 par să rămână cu leziuni pulmonare.

Semnal de alarmă tras din China

Primele avertizări în acest sens au venit din China, în luna martie, când pandemia abia începea în Europa. 

Un studiu relativ mic raporta că din 70 de pacienți care au dezvoltat pneumonie 66 au rămas cu leziuni pulmonare. Aceste leziuni se manifestau în moduri diferite de la pacient la pacient și păreau să afecteze fie alveolele pulmonare, fie țesuturile din jurul alveolelor.

Un alt studiu din Hong Kong descria cum, din 20 de pacienți internați pentru COVID-19, jumătate nu și-a recăpătat în totalitate funcția pulmonară. Mai mult, în vreme ce SARS și MERS (coronavirusuri înrudite cu virusul care cauzează COVID-19) păreau să afecteze un singur plămân, aici ambii plămâni erau afectați

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Cea mai mare problemă este că o parte a leziunilor par a fi permanente, în special cele cauzate de cicatrizarea țesutului pulmonar. Un răspuns prea puternic al sistemului imunitar (așa-numita furtună de citokine) ar cauza aceste leziuni. Cei care sunt în special expuși acestei probleme sunt cei mai în vârstă sau cu probleme preexistente de sănătate.

Din Olanda, alte vești îngrijorătoare

Într-un interviu acordat ziarului olandez AD și tradus de NLTimes, pneumologul Leon van den Toorn spunea că ”mii de olandezi ar putea avea leziuni pulmonare permanente” cauzate de COVID-19.

Aceste simptome includ dificultăți sporite în respirație, în special la depunerea de eforturi ușoare, care, în mod normal, nu ar cauza probleme. Pot indica probleme remanente și pot duce la scăderea oxigenării sângelui, care ar putea cauza alte probleme de sănătate.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Medicii din Marea Britanie au tras concluzii similare, atrăgând atenția că mulți pacienți de COVID-19 ies din spital cu probleme pulmonare.

Ce trebuie să știm

Nu e deloc surprinzător că această infecție cauzează probleme cronice pentru supraviețuitori. În cazul MERS, peste o treime din cei care au avut probleme pulmonare nu-și reveniseră nici după câteva luni, iar probleme similare au fost raportate și la SARS.

Pentru cei care au avut această boală – și pentru doctorii care i-au supervizat – este important să monitorizeze apariția acestor simptome. Pacienții pot nota simptomele observate, iar într-un cadru medical se pot face radiografii pentru a confirma potențialele leziuni.

Doctorii olandezi au lansat deja o platformă prin care vor să urmărească evoluția problemelor cronice pulmonare apărute ca urmare a infecției cu noul coronavirus și e un model pe care am putea să-l urmăm.

Pentru noi toți, e un semnal de alarmă: de multe ori ne uităm la o boală și la câți oameni omoară, dar ignorăm suferința mai amplă provocată din cauza bolii.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News