Pe lângă acest record omologat, România figurează oficial cu alte 25 de cazuri uimitoare, extrem de variate, în Cartea Recordurilor.
Una dintre prezenţele în Guinness World Records din partea României este, pe site-ul oficial al instituţiei, Elisabeth Bathory – cea mai prolifică ucigaşă din Occident. Subiect de roman şi film, aceasta ar fi practicat vampirismul şi, în secolul al XV-lea, ar fi ucis nu mai puţin de 600 de fete virgine, pentru a le bea sângele sau pentru a se scălda în el – un secret al tinereţii veşnice.
România se află în Cartea Recordurilor şi pentru primul 10 plin din istoria gimnasticii. Atunci, nota 10 a fost prezentată ca „1.00”, căci tehnica momentului nu putea înregistra performanţa Nadiei Comăneci. Nota „10 perfect” a fost obţinută de Nadia Comăneci la paralele, la Olimpiada de la Montreal, pe 18 iulie 1976.
Alt record mondial deţinut de România la categoria „sport” este cel care aparţine acrobatei Corina Colonelu Moşoianu – un triplu şurub la bară mobilă, pe 17 aprilie 1984, la Madison Square Garden din New York.
De asemenea, atleta Claudia Ştef a stabilit un nou record mondial la proba de 3.000 de metri marş în sală, pe 30 ianuarie, iar Doina Melinte a bătut recordul de viteză la proba de o milă, în sală.
Radu Beligan ar putea intra în Cartea Recordurilor pentru cea mai longevivă activitate artistică
Un lucru mai puţin cunoscut este faptul că România are cea mai mică bancnotă din lume, care a fost pusă în circulaţie în timpul Primului Război Mondial. Bancnota de 10 bani, pusă în circulaţie de Ministerul de Finanţe din România în 1917, măsura 27,5 x 38 milimetri.
Recordurile legate de scrisori nu sunt străine României. Gabriel Antoniu Lavrincic a stabilit recordul pentru cele mai multe scrisori primite în timpul vieţii – 22.018. Deţinătorul recordului a corespondat cu copii din Uniunea Sovietică şi a strâns, între 1987 şi 1991, un număr record de scrisori, care au fost păstrate în plicurile originalele, cu tot cu timbre şi ştampile.
Un artist bănăţean vrea să ajungă în Cartea Recordurilor cu o pictură «pe bucăţi»
În România au existat şi aşa-zisele recorduri „corporate”, legate de lansarea sau relansarea unui brand. Astfel, cel mai mare lanţ de prezervative din lume a fost atribuit PSI Romania, cu o lungime de 3.269,46 de metri, realizat pe Bulevardul Unirii din Capitală, pe 28 octombrie 2007.
De asemenea, Bucureştiul este locul unde au fost cei mai mulţi Moş Crăciuni care au distribuit daruri simultan – 3.939 de participanţi, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, pe 21 decembrie 2008.
Kaufland România a creat şi a construit cea mai mare pungă din hârtie reciclată, de 4,18 metri/ 6,62 metri/ 1,79 metri, pe 18 mai 2009.
Cea mai mare vânătoare de comori a fost înregistrată de Kinder Surprise, cu 250 de participanţi, pe 4 septembrie 2010, iar cel mai mare document legal a fost realizat de ING Asigurări România şi semnat în Varna (Bulgaria), pe 15 martie 2008. Acesta a avut o mărime de 9 metri x 6 metri.
Ziua Unirii (24 ianuarie) a fost sărbătorită în Slatina, în 2006, cu cea mai mare horă din lume, cu 13.828 de participanţi.
Şi Baia Mare a intrat în Cartea Recordurilor, cu cel mai mare gulaş, de 7.200 de litri, preparat pe 29 septembrie 2007, în timpul Festivalului Castanelor.
Piteştiul este şi el în Cartea Recordurilor, cu cel mai mare adăpost pentru câinii comunitari, „Ute Langenkamp: Iubiţi Maidanezii”, care din 2001 este cel mai mare stabiliment de gen şi poate adăposti până la 3.000 de căţei, pe o suprafaţă de 45.543 de metri pătraţi.
Cum a apărut Cartea Recordurilor?
Guinness World Records are o istorie de 55 de ani, timp în care a înregistrat recorduri inimaginabile, de la cel mai mic la cel mai mare om din lume, la încercarea de a stabili cea mai prietenoasă zi din an (17 martie 2012 – Sfântul Patrick, Ziua Irlandei).
Totul a început la o vânătoare, în 1951, când Sir Hugh Beaver – pe atunci şef al berăriei Guinness – a pus o întrebare simplă: „Care este cea mai rapidă pasăre de vânat din Europa?” Nimeni nu a putut răspunde şi el nu era singurul care îşi punea asemenea întrebări. Cu ajutorul gemenilor Norris şi Ross McWhirter, care erau pasionaţi de aflarea răspunsurilor la cele mai ciudate întrebări, Sir Hugh Beaver a pus bazele a ceea ce urma să fie Cartea Recordurilor Guinness, potrivit Mediafax.ro.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro