ComenteazăAlături de tutun, azbest, gaze de eşapament rezultate de la motoarele diesel, alcool, arsenic, ţigări, pe lista realizată de Agenţia internaţională pentru studii oncologice, parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se regăseşte şi planta mărul lupului ca fiind potenţial cancerigenă prin acidul aristolochic conţinut. Şi dacă pe scară largă este recomandată doar pentru uz extern în arsuri, varice, ulcer varicos, eczeme, furuncule, prurit, urticarie, zona zoster, psoriazis, acnee şi hemoroizi, mulţi specialişti fitoterapeuţi o recomandă pentru consum intern, ca remediu împotriva cancerului. Fănică Voinea Enea (foto), specialist în medicină complementară, spune că totul ţine de doza utilizată. “La mărul lupului, ca la orice alt remediu, de altfel, totul ţine de doză. Este foarte important ca pacientul să respecte doza prescrisă de specialist şi atunci planta este foarte utilă în vindecarea multor afecţiuni. Altfel devine toxică şi periculoasă pentru organism. În urmă cu 500 de ani Paracelsius a descoperit efectele benefice ale plantei”, a declarat pentru Libertatea Fănică Voinea-Enea.
Mărul lupului, cunoscută şi cu numele de cucurbeţică, dalac, fasolea-cioarei, lepădătoare, lingura-frumoaselor, lingura-popii, omag, păsulică, fasolică, remf, limba lupului, este o plantă perenă, cu miros neplăcut, frecventă în vii şi livezi, în câmpurile cultivate, dar şi pe marginea drumurilor. Este răspândită în toată ţara, iar pentru scopuri farmaceutice este utilizată partea aeriană. În plafare se găseşte sub formă de tinctură, infuzii şi unguente.