O parte a acestor contribuții este plătită acum de către angajat, iar o altă de către firme. Tudose a anunțat că vrea ca din 2018 contribuțiile de asigurări sociale (CAS) să treacă de la angajator la angajat, iar cuantumul total să fie de 25%. La fel și în cazul contribuțiilor de sănătate (CASS), care vor veni tot în sarcina angajatului, iar procentul ar urma să fie de 10%. Avantajul ar fi o simplificare a birocrației, plus eliminarea unor alte mici contribuții, respectiv cele de șomaj, de accidente și pentru creanțe salariale.

Numai că problema nu este așa simplă. Consultanții fiscali consultați de către Libertatea arată mai multe posibile probleme.

În primul rând, nu există un proiect de lege care să arate cum se va face acest lucru. Dar, în cazul în care se va face, există o serie de constrângeri. Consultantul fiscal Adrian Bența spune că există riscul ca 600.000 de persoane să se trezească cu taxe crescute, în vreme ce angajații din mediul privat ar putea avea salariile scăzute cu 20%, deoarece patronii trebuie să le majoreze salariile cu diferența.

Care este situația acum

”În acest moment angajatorul plătește 15,8% CAS, iar angajatul 10,5%. De asemenea, la CASS sunt 5,2% la angajator și 5,5% la salariat. Apoi mai sunt contribuții pentru șomaj: 0,5% la angajator și 0,5% la salariat. De asemenea, mai există 0,25% pe care îi plătește angajatorul la fondul de garantare a creanțelor salariale și 0,85% la fondul de concedii. În fine, între 0,5% și 0,8% se duc la fondul de risc și accidente.
Guvernul vrea să se ajungă la 25% la CAS și 10% la CASS, astfel încât să aceste contribuții să fie trecute la angajat, iar restul de mici sume să fie eliminate”, spune Bența.

Citește și: Guvernul blochează angajările! Cine sunt persoanele vizate de măsură

De unde vine riscul

Problema depinde cum va arăta ordonanța sau legea pregătită de Guvern. ”În cadrul sistemului public poți să dai ordonanță astfel încât să se majoreze salariul cu partea respectivă. Dar în mediul privat lucrurile sunt foarte complicate. Nu poți să modifici prin Codul Fiscal contracte de muncă”, arată el.

Dar se poate realiza din punct de vedere tehnic? ”Din punctul de vedere al implementării este de șurubărit prin softuri, dar se poate face. Este mutarea pălăriei de pe stânga pe dreapta. La fel, din punctul de vedere al declarațiilor fiscale se mai simplifică un pic.
Din punctul de vedere al bugetului nu afectează dacă se includ aceleași cote”, spune Bența.

Citește și: Guvernul nu renunță la impozitul pe gospodărie. Premierul Mihai Tudose a spus când va fi introdus

Cine vor fi cei mai afectați

Dar măsura lovește puternic pe toți cei cu activități independente. ”Avem notari, avocați, cabinete medicale individuale sau jurnaliști cu drepturi de autor. La fel, vor fi afectați și cei care oferă apartamente în chirie și nu au alte surse, sau cei care trăiesc din dividende. Chiriașii vor trebui să suporte, probabil, diferența, adică vreo 20% în plus dacă nu vrea proprietarul să plătească el. De asemenea, îi va afecta pe toți cei de la țară, cei care plătesc impozit agricol. Avem astfel vreo 200.000 de agricultori, 300.000 de PFA-uri și activități independente, plus cei cu chirii, deci un total de circa 600.000 de persoane care vor plăti mai mult. De asemenea, sunt loviți taximetriștii, șoferii Uber, toți cei care sunt pictori, sculptori și patronii de mici firme care trăiesc din dividende și nu sunt salariați”, arată consultantul.

Salarii scăzute la privat?

Dar vor scădea salariile la privat? ”De acum încolo, salariul brut va fi cel care contează. Dacă patronii nu vor să majoreze salariile cu diferența, atunci se va vedea un minus de 20% la salariu”, conchide el.

Citește și: Ghid antipăcăleală. Ce trebuie să știi ca să nu iei țeapă la promoțiile de vară

Două părți bune și trei proaste

Consultantul fiscal Emilian Duca vede două părți bune la această măsură și trei proaste. ”Există aspecte pozitive și negative. Cel pozitiv este de simplificare. Birocratic vorbind, este un avantaj. Partea negativă acoperă mai multe aspecte. În primul rând, această introducere va sta la baza majorării salariilor la bugetari. Dacă se majorează salariile bugetarilor cu 20% și se introduce și trecerea contribuțiilor, majorarea e de fapt zero! Este o scamatorie.
În al doilea rând, profesiile liberale vor plăti contribuții sociale mai mari. În al treilea rând, problema e instabilitatea. Dacă tot discutăm, trebuia să fie pe cifre. Dacă se va face prin ordonanță, acest lucru ar putea duce la un verdict la Curtea Constituțională deoarece nu e o urgență. Se poate face, însă, prin asumarea răspunderii în Parlament. Un plus ar fi că se salvează bugetul pe 2018, car fi fost destabilizat de majorările salariale”, a punctat Emilian Duca.

Cum rămâne cu bugetarii

Legea salarizării bugetare prevede o majorare cu 25% a salariului brut pentru toți bugetarii de la 1 ianuarie 2018, urmând ca de la 1 martie medicii și profesorii să beneficieze de alte creșteri. Numai că dacă toate contribuțiile se trec de la angajator la angajat, atunci majorarea de 25% vine la pachet și cu contribuții de 20%, astfel că de fapt creșterea ar fi de doar 5%. Excepție ar fi cazul în care statul își asumă tot, caz în care va trebui să scoată mai mulți bani ca să compenseze diferența.

Deficit imens

Majorările din domeniul bugetar vin la pachet și cu o altă durere de cap: creșterea puternică a deficitului bugetar. Adică statul mai mult cheltuie decât încasează. Potrivit Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, România a înregistrat în primul trimestru al acestui an un deficit de 3,2% din Produsul Intern Brut (PIB), în creștere de la 1,8%, cât era la finele anului trecut. România are al doilea deficit ca procent din UE, după Franța, iar problema o constituie faptul că este peste limita de 3% prevăzută de tratatele europene. Singurele modalități prin care deficitul poate fi redus sunt creșterile de taxe și scăderea cheltuielilor guvernamentale.

Citește și: Preoţii homosexuali sau pederaşti şi psihologia duplicităţii Bisericii Ortodoxe Române

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News