ComenteazăCei 26 de nominalizați mai trebuie să fie supuși audierilor înainte de confirmare la Parlamentul European, însă unii ar putea renunța din cauza trecutului controversat, a lipsei de competență sau doar a răfuielilor partizane de modă veche.
Cu toate acestea, structura propusă de von der Leyen oferă o perspectivă unică asupra modului în care dorește să remodeleze executivul pentru a face față provocărilor copleșitoare cu care se confruntă Uniunea Europeană.
De la războiul declanșat de Rusia în Ucraina și concurența neloială a Chinei până la stagnarea economică, o populație care îmbătrânește rapid, creșterea constantă a solicitanților de azil și a ravagiilor provocate de vreme, pe fondul schimbărilor climatice.
Austria se va ocupa de migrație
Austria, țara pe care Curtea Europeană de Justiție a condamnat-o pentru extinderea ilegală a controalelor la frontieră, care a cerut ca fondurile UE să fie folosite pentru ridicarea de garduri metalice la granițe și care a blocat integrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen, a primit drept premiu portofoliul la Afacerile Interne și Migrație.
Dacă nu pare destul de ciudat, faptul că nominalizatul Vienei, Magnus Brunner, are un trecut strict financiar face ca misiunea să fie și mai neașteptată.
Dar este și un semn al vremurilor. Dezbaterea privind migrația ilegală s-a deplasat greu spre dreapta, așa cum demonstrează cele mai recente evoluții din Germania, astfel încât acordarea portofoliului delicat unui membru al Partidului Popular European (PPE) aduce Comisia într-o mai mare armonie cu Parlamentul și, cel mai important, cu Consiliul.
Mutarea subliniază intenția lui von der Leyen de a explora „noi modalități de a contracara migrația ilegală”, așa cum a scris ea în orientările sale politice. Acest eufemism (numit și „soluții inovatoare”) este asociat cu planurile contestate de a externaliza procedurile de azil către țări din afara UE – o abordare pe care, întâmplător, Austria o susține.
Vorbind sub condiția anonimatului, un înalt oficial al Comisiei a prezis că Brunner va avea o audiere parlamentară „dură”, dar a spus că ar putea fi „util” pentru a aduce în prim-plan perspectiva unui politician dintr-o țară care a avut provocări cu Schengen.
Femeile, în top
Căutarea echilibrului de gen a definit președinția lui von der Leyen încă din 2019, când a cerut statelor membre să propună doi nominalizați, bărbați și femei, pentru a garanta egalitatea. Anul acesta, ea a făcut aceeași cerere, care însă a fost respinsă.
Confruntându-se cu un directorat dominat de bărbați, von der Leyen s-a angajat într-un efort în culise pentru a schimba numirile din unele capitale și a asigura o mai mare reprezentare feminină.
Lobby-ul a funcționat cu România, care l-a lăsat pe Victor Negrescu și a propus-o pe Roxana Mînzatu, și cu Slovenia, care a trecut de la Tomaž Vesel la Marta Kos (acuzată în țara ei de legături cu fostele servicii iugoslave). Bulgaria a fost singura țară care a îndeplinit cererea președintelui și a prezentat două nume.
Toate aceste țări au fost răsplătite. Mînzatu, o față necunoscută la Bruxelles, notează Euronews, a fost ridicată în funcția de vicepreședinte executiv pentru Oameni, Competențe și Pregătire.
Marta Kos, a cărui nominalizare încă nu este definitivă, a primit râvnitul portofoliu al extinderii, care ar urma să fie extrem de important.
Ekaterina Zaharieva din Bulgaria va fi responsabilă de Startup-uri, Cercetare și Inovare, gestionând programul Orizont al blocului de mai multe miliarde.
În plus, Finlanda, una dintre puținele țări care a propus o femeie de la început, a câștigat funcția de vicepreședinte executiv pentru Henna Virkkunen, europarlamentar în exercițiu. Ea va deține portofoliul de comisar european pentru digitalizare și tehnologii.
În total, patru femei și doi bărbați vor ocupa cele șase posturi de vicepreședinți executivi – femeile reprezintă 40% din colegiu – dovadă clară a cât de important este echilibrul de gen pentru von der Leyen.
Viktor Orban, aruncat la lupi
Relația dintre von der Leyen și Viktor Orbán este la cel mai scăzut nivel istoric. Vizita controversată a premierului maghiar la Moscova din iulie a declanșat un boicot împotriva președinției Ungariei la Consiliul UE și o mustrare dură din partea șefului Comisiei, care a denunțat întâlnirea sa cu Vladimir Putin.
În același timp, Ungaria refuză să plătească o amendă de 200 de milioane de euro impusă de CEJ și amenință că va trimite cu autobuzul solicitanții de azil către Belgia, o încercare fără precedent de a folosi migrația împotriva unui alt stat membru.
Budapesta reține, de asemenea, 6,5 miliarde de euro constând în asistență militară pentru Ucraina și urmează să blocheze un împrumut comun UE-SUA pentru țara devastată de război.
Probabil că toate acestea i-au trecut prin minte lui von der Leyen în timp ce punea ultima tușă următorului ei comisar.
Rezultatul calculului a oferit lui Oliver Várhelyi, nominalizatul lui Viktor Orbán, unul dintre portofoliile cele mai puțin importante aflate în joc: Sănătatea și Bunăstarea animalelor.
Este, fără îndoială, o misiune surpriză pentru Várhelyi, care este în prezent responsabil cu politica de vecinătate și extindere, o poziție substanțială care a crescut în importanță de-a lungul timpului.
Dar provocările lui Orbán au diminuat sever șansele Budapestei de a-și păstra poziția în următorul mandat, conchide Euronews.
Foto: Hepta