SURSE: Limitarea mandatelor rectorilor la două mandate, adică maximum 8 ani, decisă în prima şedinţă de coaliție din 2023

Dezbaterea celor două proiecte ale legilor educației, Proiectul de lege pentru Învățământul Preuniversitar și Proiectul de lege pentru Învățământul Superior, a fost principalul punct pe ordinea de zi a şedinței de coaliție de la Palatul Victoria, de marți, 10 ianuarie, prima din 2023, la care a participat și ministrul Educației, Ligia Deca.

Premierul şi liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, au fost cei care au luat decizia limitării mandatelor rectorilor la două mandate, adică maximum 8 ani. Acest lucru se va întâmpla după ce legile educației vor trece de Parlament şi vor intra în vigoare.

În acest moment, rectorii pot avea „două mandate succesive, complete”, în fruntea aceleiași universități. În 2014, Guvernul Ponta a introdus precizarea că mandatele trebuie să fie „complete”, ceea ce a permis unor rectori, printre care Sorin Cîmpeanu, Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, să ocupe un al treilea mandat, pentru că unul a fost întrerupt în perioada în care au condus Ministerul educației.

Totodată, în cadrul discuțiilor, Kelemen Hunor a propus ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe legile educației, dar propunerea liderului UDMR a fost respinsă, au precizat surse din coaliție pentru Libertatea.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Legile educației, dezbătute de 6 luni

Fostul ministru al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunțat încă din iulie 2022 că printre cele 10 motive pentru care trebuie schimbate legile educației se numără analfabetismul funcțional ridicat, necesitatea creșterii spiritului gândirii critice și faptul că sistemul de învățământ este învechit.

Actualul ministru, Ligia Deca, a spus la finalul lunii decembrie 2022 că legile educaţiei vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și că vor ajunge în Parlament la începutul sesiunii parlamentare din februarie.

Urmărește-ne pe Google News