6 comentarii„Inițial, canalul Bâstroe avea o adâncime de maximum 4 metri, ceea ce nu permitea navigația navelor fluviomaritime de mare capacitate. După lucrările de dragaj, Canalul Bâstroe a fost adâncit la 7 metri. Acestea sunt rezultatele măsurătorilor”, au precizat surse din ministerul condus de Sorin Grindeanu pentru Libertatea.
Acum, „Ministerul Mediului trebuie să interpreteze datele primite și să spună cum vor afecta dragajele făcute biosfera Deltei Dunării, pe termen scurt, mediu și lung”, au adăugat sursele Libertatea.
În baza analizei Ministerului Mediului, Uniunea Europeană poate lua o decizie definitivă de interzicere a dragajelor și a oricăror acțiuni pe Canalul Bâstroe de natură să pună în pericol biosfera Deltei Dunării.
Istoricul scandalului Bâstroe
Pe 15 februarie, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe”. Ulterior, Ucraina a admis că a făcut lucrări de dragare și a susținut că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.
O analiză din 27 iulie 2022 a Administrației Fluviale Dunărea de Jos, intrată în posesia Libertatea, arăta ce efecte poate avea adâncirea canalului Bâstroe.
Pe 3 martie, autorităţile române şi cele ucrainene au convenit ca România să înceapă măsurătorile pe Canalul Bâstroe pe 15 martie, dar procesul a fost amânat până pe 7 aprilie, cu o întârziere de 3 săptămâni față de data convenită inițial.
Cei 10 kilometri ai Canalului Bâstroe au fost măsurați în două zile, iar rezultatele ar fi trebuit să fie comunicate după Paștele ortodox, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Pe 9 mai, ministrul mediului, Tanczos Barna, a declarat că specialiştii în hidrologie analizează datele provenite din măsurătorile terminate în urmă cu o lună, precizând că acţiunea durează între 10-14 zile, fără însă să comunice niciun rezultat al măsurătorilor.