Sute de arestări în Armenia, după protestele conduse de arhiepiscopul Bagrat Galstanian, care vrea să devină premier

Protestele sunt conduse însă de arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul diecezei Tavuş a Bisericii Apostolice Armene.

Mişcarea Tavuş pentru Patrie a cerut demisia premierului armean Nikol Paşinian, acuzându-l că a cedat unilateral teritorii Azerbaidjanului.

Mişcarea l-a nominalizat pe arhiepiscopul Bagrat Galstanian pentru postul de prim-ministru al ţării.

Printre activiştii arestaţi s-ar număra şi Aşot Simonian, deputat din opoziţie. Canalele Telegram ale opoziţiei au relatat despre blocarea drumurilor în întreaga ţară.

Paşinian a declarat că Biserica Apostolică Armeană este un „agent de influenţă” încă din timpuri istorice. El a ameninţat că va rezolva problema „în două-trei luni”.

De asemenea, premierul a calificat procesul de delimitare şi demarcare a frontierei cu Azerbaidjanul, care a pornit din regiunea Tavuş, drept o garanţie de securitate pentru Armenia.

Un oficial al partidului de guvernământ a declarat că autorităţile pot lua proprietatea Bisericii Apostolice Armene pentru nevoile statului, arată TASS.

🇦🇲 Protests continue on the territory of Armenia, demanding an end to territorial concessions to Azerbaijan and the resignation of Prime Minister Nikol Pashinyan. As early as yesterday, the leader of the protesters Bagrat Galstanyan (Srbazan) announced his candidacy for the post… pic.twitter.com/nKPijOuSCL

— Rybar Force (@rybar_force) May 27, 2024

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Protestatarii care cer demisia premierului Nikol Paşinian se adună săptămânal în capitala armeană începând cu luna aprilie. Demonstraţiile, care sunt conduse de arhiepiscopul Bagrat Galstanian, au început ca un gest de opoziţie faţă de planul lui Pașinian de ceda patru sate părăsite către Azerbaidjan, rivalul de mult timp al Armeniei.

Deşi satele au fost predate între timp, protestele s-au transformat într-un apel mai larg pentru ca Paşinian, care condus ţara într-o perioadă în care a suferit o serie de înfrângeri în faţa Azerbaidjanului, să demisioneze din funcţie.

Rusia, care a avut trupe de menţinere a păcii în zonă, era percepută ca fiind mai degrabă de partea Armeniei creştine, în timp ce Azerbaidjanul musulman avea susţinerea Turciei. Pe de altă parte, după invazia rusă din Ucraina, premierul armean Nikol Paşinian a început să aibă o poziţie mai pregnant proeuropeană, ceea ce a deranjat Moscova.

Vineri, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra celor patru sate din districtul Gazah, la graniţa cu Armenia, o suprafaţă de circa 6,5 kilometri pătraţi, în baza unui acord încheiat cu Erevanul.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Armenia declarase în aprilie că va returna satele nelocuite Azerbaidjanului, ceea ce, potrivit ambelor părţi, a reprezentat o etapă importantă pe drumul către un acord de pace între Erevan şi Baku, care se confruntă, uneori armat, de peste trei decenii.

Decizia premierului armean Nikol Paşinian a declanşat proteste în ţară, demonstranţii cerându-i demisia pentru ceea ce ei consideră a fi o „trădare”.

Azerbaidjanul şi Armenia mai au însă şi alte dispute teritoriale nerezolvate, axate în principal pe enclave pe care cele două state doresc ca partea cealaltă să renunţe la control sau să ofere acces.

Urmărește-ne pe Google News