ComenteazăBoboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Una dintre legendele de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului în număr mare pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. Iată ce se face şi ce nu se face în această zi:
preotul care sfinţeşte aruncă în apă o cruce care va trebui adusă înapoi. Bărbatul care va reuşi să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul;
în unele zone ale ţării există obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul;
există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul;
se spune că fetele care cad pe gheaţă în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi;
în această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile; l unii oameni cred că apa sfinţită, numită agheasmă, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul la copii, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi;
până vine preotul să sfinţească apa, oamenii ţin post negru. După ce au băut agheasmă, ei se pot delecta cu bucate asemănătoare celor din ajunul Crăciunului: colivă, bob fiert, prune afumate, sarmale cu crupe (orez, grâu, porumb), fasole, colţunaşi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, plăcintă cu varză acră sau cu mac.