Sute de mii de oameni stau în frig, dar Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului și gazele de pe piața europeană: „Moscova este în spatele deciziei”

Livrările de gaze ruseşti via Ucraina către Europa Centrală şi de Est au fost oprite miercuri, 1 ianuarie, odată cu expirarea acordului de tranzit dintre Gazprom (Rusia) și Nafotgaz (Ucraina). În pofida agresiunii militare ruse, conducerea de la Kiev a respectat până la capăt acordul de tranzit intrat în vigoare în decembrie 2019, dar a refuzat prelungirea lui pentru a nu mai finanța războiul Kremlinului. Nici regimul de la Moscova nu s-a arătat prea interesat de semnarea unui nou acord de livrări de gaze via Ucraina.

Gazprom a anunțat separat pe 28 decembrie asupra suspendării exporturilor de gaze către Republica Moldova de la 1 ianuarie, din cauza unor pretinse datorii. Rusia furniza Republicii Moldova circa două miliarde de metri cubi de gaze pe an via Ucraina, dar gazele respective erau livrate Transnistriei, care, de regulă, nu plătea pentru ele, dar le folosea în general pentru a produce curent electric la centrala Cuciurgan, pe care îl vindea restului Republicii Moldova. În aceste condiții, Transnistria, o regiune separatistă prorusă din estul Republicii Moldova, a rămas fără gazele pe care le primea de la Gazprom via Ucraina datorită contribuției financiare a Guvernului de la Chișinău.

Recomandări

Politica în vremurile când aveau drept de vot doar românii alfabetizați. Cum încerca PSD-ul de la 1914 să-și mobilizeze alegătorii din Banat

Fostul ministru al energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a declarat vara trecută pentru Politico că Transnistria a ajuns într-o poziţie precară ca urmare a schimbării rutelor de aprovizionare, dar că Guvernul de la Chișinău a continuat să finanţeze bugetul separatiştilor cu achiziţii de energie electrică pentru a evita o criză umanitară.

Autorităţile de la Chişinău au purtat discuţii cu Gazprom să continue livrările de gaze către Transnistria pe ruta transbalcanică, însă compania rusă de stat nu a dat curs solicitării, invocând neachitarea unei datorii de 709 milioane de dolari, care nu a fost confirmată de un audit internaţional. Potrivit Guvernului Republicii Moldova, datoria este în valoare de numai 8,6 milioane de dolari. Astfel, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Republica Moldova care erau destinate de fapt Transnistriei.

Riscuri de securitate

Dorin Recean a spus că Republica Moldova îşi va acoperi propriile nevoi energetice prin producţia internă şi importuri, dar a menţionat că Transnistria a suferit o lovitură dureroasă în pofida legăturilor separatiștilor de acolo cu regimul de la Moscova. Locuitorii din regiune au rămas fără apă caldă şi încălzire centrală, iar toate fabricile, cu excepţia celor care produc alimente, au fost forţate să-şi oprească producţia.

Recomandări

„Mâna nevăzută a lui Dumnezeu” și votul irațional. De ce „suveranismul” agravează problemele pe care pretinde că le rezolvă

„Punând în pericol viitorul protectoratului pe care l-a sprijinit timp de trei decenii într-un efort de a destabiliza Moldova, Rusia dezvăluie rezultatul inevitabil pentru toţi aliaţii săi – trădarea şi izolarea”, a declarat Recean, citat de Reuters.

„Tratăm acest lucru ca pe o criză de securitate menită să permită revenirea la putere în Moldova a forţelor pro-ruse şi instrumentalizarea teritoriului nostru împotriva Ucrainei, cu care împărţim o frontieră de 1.200 de kilometri”, a punctat premierul moldovean.

Recean a spus că Guvernul de la Chișinău rămâne angajat să ajute Transnistria. „Soluţiile energetice alternative, cum ar fi sistemele de biomasă, generatoarele, ajutorul umanitar şi proviziile medicale esenţiale, sunt pregătite pentru livrare în cazul în care conducerea separatistă acceptă sprijinul”, se arată într-un comunicat al Guvernului moldovean.

Sute de mii de oameni stau în frig

De cealaltă parte, liderul prorus al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea are rezerve de gaze care ar putea acoperi zece zile de utilizare limitată în părţile de nord şi de două ori mai mult în sud, transmite NewsMaker.

Potrivit acestuia, circa 72.000 de locuinţe din regiunea transnistreană au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuinţe nu mai au încălzire şi apă caldă. Vineri, mai multe localităţi din Transnistria au fost afectate de întreruperi programate de energie electrică, cauzate de consumul crescut, care depăşeşte capacitatea de producţie a sistemului energetic local. Cu toate acestea, susține Krasnoselski, „nu există situaţii fără ieşire”.

Recomandări

Scorul lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale în sondajele lui Nicușor Dan

„Gazificarea aproape completă a republicii este unul dintre motivele de mândrie binemeritată. (…) Dar, astăzi, îi menţionăm cu recunoştinţă pe cei care au construit locuinţe cu încălzire pe bază de sobe. În multe case private, mai ales în zonele rurale, sobele au fost păstrate, au fost redeschise şi puse în funcţiune. (…) Rezervele există deocamdată. În fiecare raion au fost deschise puncte de vânzare a combustibilului solid. Pentru cetăţenii care, din cauza circumstanţelor de viaţă, nu se pot aproviziona cu lemne, acestea sunt livrate gratuit”, a susținut Krasnoselski.

După ce Gazprom a sistat livrările către Transnistria, 150 centrale termice pe gaze au fost deconectate. De asemenea, două obiective sociale mari au fost trecute pe încălzire cu ajutorul combustibilului diesel. Krasnoselski a mai menţionat că în toate oraşele şi raioanele din regiunea transnistreană au fost deschise puncte de încălzire, care pot fi folosite de oameni.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului

La rândul lor, autorităţile de la Chişinău au oferit Transnistriei posibilitatea de a avea acces la piaţa europeană de gaze, însă, potrivit Politico, oferta a fost respinsă. Tiraspolul a refuzat până şi ajutorul umanitar sau generatoare din partea Chişinăului.

Potrivit unei scrisori a companiei transnistrene Tiraspoltransgaz, datată joi, regiunea separatistă a respins o ofertă din partea omologilor din Republica Moldova, care ofereau sprijin pentru a cumpăra gaze de pe piaţa europeană.

Potrivit scrisorii, semnată de directorul Tiraspoltransgaz, Igor Lisacenko, Moldovagaz s-a oferit să faciliteze „achiziţionarea de gaze de pe platformele europene de gaze” pentru a satisface nevoile locale. Cu toate acestea, se arată în răspuns, tranziţia către gazul non-rus „înseamnă de fapt trecerea de la aprovizionarea stabilă de la Gazprom la achiziţii în condiţii speculative la preţuri mult mai mari şi instabile”.

Oficialii Guvernului moldovean afirmă că separatiștii au refuzat şi ofertele de ajutor umanitar, inclusiv generatoarele.

„Mi se pare extraordinar că, având în vedere gravitatea crizei, în care şcolile şi grădiniţele sunt închise, iar oamenii îngheaţă în casele lor, autorităţile de la Tiraspol refuză să accepte ajutorul Moldovei”, comentează Aura Sabadus, senior fellow nerezident la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), cu sediul la Washington.

„În loc să colaboreze cu autorităţile moldovene pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru a proteja populaţia în acest moment foarte dificil, ele preferă să aştepte ajutorul Rusiei, care poate sau nu poate veni”, adaugă ea.

„Companiile moldoveneşti au demonstrat în mod clar că există soluţii pentru rezolvarea problemei, costul pentru aducerea gazului fiind calculat de moldoveni între 20 şi 45 de milioane de euro pentru acest sezon rece”, precizează experta de la CEPA.

Chișinăul suspectează Moscova că încearcă să provoace o criză umanitară din rațiuni politice

O sursă guvernamentală moldoveană a declarat pentru Politico că, în opinia sa, decizia cu privire la refuz a venit mai degrabă de la Moscova decât de la Tiraspol.

De altfel, în timp de Tiraspolul respinge ajutorul, Moscova a acuză pe președinta Republicii Moldova, prooccidentala Maia Sandu, că vrea să profite de criză pentru a prelua Transnistria sub control. Rusia menține ilegal aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria şi amenință în mod repetat că va interveni militar pentru a-și ajuta „cetățenii” de acolo.

Atât Republica Moldova, cât și autoritățile separatiste din Transnistria au declarat stare de urgență. În acest context, Moldova a anunțat cu câteva zile înainte de Anul Nou că va introduce măsuri pentru a reduce consumul de curent electric cu cel puțin o treime începând de miercuri, 1 ianuarie.

Această criză apare cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și după ce Rusia a căutat să provoace înfrângerea Maiei Sandu în alegerile prezidențiale și a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană.

Urmărește-ne pe Google News