Inflația și prețurile vor crește în continuare, leul va fi și mai slab în fața euro. Avertismentul specialiștilor

Potrivit specialistului, rata inflației va rămâne la un nivel ridicat până la finalul anului, probabil în intervalul 8-9 la sută. Însă riscul este pe partea de creștere a ratei inflației, nefiind excluse valori mai mari ale acesteia, pentru perioade scurte de timp, pentru finalul anului 2021 și prima parte a anului 2022. Ulterior, rata inflației se va diminua: anticipațiile membrilor CFA România pentru orizontul de 12 luni indică o rată a inflației de 5%.

CFA România este asociația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (SUA).

Profesioniștii care sunt membri ai asociației lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ sau companii care activează în diverse sectoare economice.

Principalii factori care determină creșterea inflației, identificați de Adrian Codirlașu:

• Prețul produselor energetice (șoc de ofertă): combustibil, energie electrică, gaz natural. Acestea au un impact direct, atât asupra ratei inflației, cât și indirect (efecte de runda a doua), având în vedere că orice bun sau serviciu din coșul de consum necesită pentru producerea sau prestarea lui utilizarea a cel puțin uneia dintre cele trei forme de energie. Prețurile acestor produse energetice sunt stabilite pe piețele internaționale, și, din acest motiv, reducerea lor pe termen scurt este greu de realizat. Și în cazul în care sunt plafonate, pe termen scurt, pentru consumator, efectele de runda a doua vor continua să acționeze asupra ratei inflației, având în vedere faptul că prețurile neplafonate vor intra în costul de producție al agenților economici.
• Prețurile mărfurilor, de asemenea, determinate pe piețele internaționale, care au crescut substanțial în ultimul an, unele dintre ele atingând maxime istorice. Aceste prețuri vor conduce la o inflație importată.
• Prețurile de producție, extrem de ridicate. De exemplu, la nivelul lunii septembrie, prețurile producției industriale s-au majorat cu aproape 20% (față de septembrie 2020). Cel puțin o parte din aceste prețuri se vor regăsi în prețurile de consum.
• Inflația importată. Mediul global se caracterizează prin rate ridicate ale inflației (exemplu: Statele Unite peste 6%, Zona Euro peste 4%). Prin urmare, importurile se vor realiza la prețuri mai ridicate.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Moneda națională se va deprecia și în 2022

În ultimii 5-6 ani, moneda națională a pierdut anual în medie în jur de 10 bani față de euro. Adrian Codirlașu consideră că, cel mai probabil, acest trend va continua și anul viitor.

În opinia specialistului, presiunea de depreciere a leului este determinată de deficitele gemene (bugetar și de cont curent), care sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, dar și de diferențialul de inflație dintre România și zona euro, întotdeauna pozitiv.

Banca Națională va continua să majoreze rata dobânzii de politică monetară

Decizia BNR de majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,25% a fost luată pentru a contracara majorarea anticipațiilor inflaționiste, mai spune Adrian Codirlașu.

Banca Națională a majorat rata de dobândă de politică monetară cu 25 de puncte de bază (la 1,75%) în ultima ședință a acestui an. În același timp, a majorat cu 25 de puncte de bază intervalul dintre rata de dobândă de politică monetară și facilități. Acestea două au condus la majorarea cu 50 de puncte de bază a facilității de credit. Deci, de facto, majorarea a fost de 50 de puncte de bază, arată specialistul.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

Potrivit acestuia, BNR a ales să majoreze rata de dobândă de politică monetară în pași de 25 de puncte de bază, pe de o parte, pentru a contracara majorarea anticipațiilor inflaționiste, având în vedere că ceea ce a generat creșterea ratei inflației sunt factorii de ofertă, factori pe care banca centrală nu îi poate influența prin politica monetară.

Ciclul de majorare a ratelor de dobândă este abia la început și vor mai urma, probabil, cel puțin încă trei majorări (la 2,50%), afirmă Codirlasu, precizând că rata dobânzii de politică monetară va depinde atât de factori interni (rata inflației), cât și de factori externi – ratele de dobândă practicate de celelalte bănci centrale din regiune (Polonia, Cehia, Ungaria), cât și cele practicate de Banca Centrală Europeană si FED (Banca Centrală din SUA).

Spre exemplu, o înăsprire mai agresivă a politicii monetare a FED (posibilă, având în vedere rata ridicată a inflației în Statele Unite – peste 6%) va genera majorarea ratelor de dobândă la nivel global, mai spune specialistul.

Potrivit acestuia, economia României își va continua creșterea și în 2022, cu 4-5%, ceea ce reprezintă o creștere economică robustă.

Rata inflației și pandemia, printre riscurile la adresa economiei românești

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

Pe de o parte există riscuri economice, precum deficitele gemene, consideră Codirlașu, care spune că deficitul bugetar trebuie redus către un nivel de sub 3% până în anul 2024, România fiind în procedură de deficit excesiv. În ceea ce privește deficitul de cont curent, un factor de mitigare pot fi banii din PNRR.

Un alt risc la adresa economiei românești este rata inflației. Presiunile inflaționiste vor rămâne mai mulți ani de-acum încolo, atât în România, cât și la nivel global, estimează analistul.

Urmărește-ne pe Google News