Comentează- Șocată de modul în care a fost chinuit animalul, Denisa Drăguț, o tânără de 20 de ani din București, a strâns câteva sute de oameni într-un grup pentru a căuta indicii ce i-ar putea conduce la autor.
- Pașii le-au dus în Alba Iulia, unde poliția l-a și reținut pe cel care a omorât pisica, un tânăr de 18 ani poreclit „Iisus”. Dosarul este încă la Parchet. Aceasta este povestea celor care n-au întors privirea.
Denisa, studenta la Drept
„Am plâns, am dat replay de 10-15 ori, nu mă uitam și doar ascultam vocea lui și cea a pisicuței sau doar mă uitam având sunetul oprit. De fiecare dată diferit, de fiecare dată suferind pentru ceea ce văd”, își amintește Denisa Drăguț, la mai bine de jumătate de an după ce a văzut prima dată clipurile cu pisica chinuită.
Are 20 de ani, vine din Târgu Jiu și este studentă la Facultatea de Drept din București. În primăvară, Denisa căuta să adopte un pui de pisică și la începutul lunii mai se înscrisese deja în mai multe grupuri de iubitori de animale de pe Facebook.
Aproape 700 de sesizări la Poliție pentru maltratarea animalelor
Așa a dat la un moment dat de un clip video scurt în care o pisică apare plină de sânge, agonizând.
Primul impuls al Denisei a fost să ignore și să treacă mai departe, pentru că imaginile care surprind suferința animalului sunt cumplite. Pisica nu poate respira, are pupilele dilatate și este îngrozită de cel care ține camera telefonului îndreptată spre ea. Stă înghesuită în spatele unui frigider și scoate niște sunete ca de durere.
„Credeai că glumesc?! Haha! Pisi, ce faci, mori? F…-ți morții mă-tii”, strigă vocea de pe fundal.
Este unul dintre cele aproape 700 de cazuri de animale maltratate sesizate la Poliție anul acesta, potrivit Ministerului de Interne, mai multe decât anul trecut, când au fost aproximativ 500. Numărul poate fi mult mai mare, pentru că sunt situații în care faptele nu ajung în atenția autorităților.
„Când ațipeam, îi vedeam privirea înspăimântată”
„Un suflet chinuit și omorât cu brutalitate de un om cu comportament abraziv și posibil înclinat spre violență”, rezumă Denisa.
După primul clip, au devenit virale altele. Într-unul dintre ele, pisica este lăsată să cadă de la etaj, pe scara blocului. Se prăbușește apoi cu un icnet.
„Câteodată, și când ațipeam îi vedeam privirea înspăimântată”, mărturisește Anamaria Mursa, o tânără de 23 de ani din Luduș, jud. Mureș.
Împreună cu Anamaria, Denisa a format primul grup de Facebook în care să dezbată subiectul pisicii chinuite. Nu a durat mult până grupul a strâns peste 200 de membri.
Când a început, nu știam unde în România s-a întâmplat, poate chiar nu era în România, nu știam cine, nu știam când, aveam doar un videoclip.
Denisa Drăguț:
„Am făcut-o pentru pisică”
Apoi au început să curgă informațiile pentru că fiecare dintre cei 200 de membri știa câte ceva. Au aflat că videoclipurile au circulat întâi pe un grup de WhatsApp, de unde o fată le-a luat și le-a postat pe Facebook. Au aflat posibile locații, posibili prieteni, posibile date de contact.
Prieteni de-ai celui care a omorât pisica s-au infiltrat însă în grup și i-au dus de mai multe ori pe toți pe piste greșite, spun ele.
Grupul a fost închis de Facebook pentru încălcarea datelor personale, însă Denisa nu s-a lăsat și a luat-o de la capăt.
A creat încă un grup mai mic, secret, și în paralel un alt grup de fete alături de care a verificat fiecare informație în parte înainte de a o împărtăși cu ceilalți.
„Videoclipul a provocat în noi sentimente de neputință, de furie și, mai ales, durere”, explică una dintre tinerele care timp de o lună au făcut muncă de detectiv, dorind să rămână anonimă.
Au verificat străzi, blocuri, profiluri de social-media, telefoane, Google Maps, au fotografiat scări de bloc, au împărțit clipurile video în frame-uri pentru a găsi eventuale detalii.
A fost obositor, câteodată erau nopți în care nu dormeam, încercând să facem treaba poliției, dar oricum a meritat, pentru că am făcut-o pentru pisică.
Anamaria Mursa:
Cum a apărut prima lege de protecție a animalelor
Acest caz, ca și cel al leului maltratat din videoclipul lui Dani Mocanu sau al youtuberului din Argeș care s-a filmat în timp ce își chinuia pisica, aduc din nou în discuție cine se ocupă de infracțiunile privind animalele.
România are o lege pentru protecția animalelor (ne)aplicată deloc sau aplicată superficial.
Adoptată în 2004, legea prevedea câteva obligații de bun simț pentru stăpânii animalelor: să le ofere adăpost și hrană, îngrijire și atenție, să nu le lovească sau să le aplice alte cruzimi și să nu le abandoneze. Cine nu respectă vreuna dintre prevederi riscă doar amendă între 2.000 de lei și 20.000 de lei.
Patru ani mai târziu, legea a primit o schimbare importantă: a fost introdusă răspunderea penală, astfel că vinovații riscă acum și închisoare de la trei luni la un an.
Încă de atunci se punea problema înființării unei structuri de poliție a animalelor în subordinea Consiliilor Locale. S-a renunțat la idee, pentru că era nevoie de o reglementare clară în acest sens.
A fost înființată una, însă în cadrul ANSVSA, în 2014, cu inspectori care să facă verificări la ferme, crescătorii, abatoare, circuri, dar și la adăposturile pentru câinii fără stăpân.
Inspectorii puteau da doar amenzi, fără să poată interveni direct în cazul schingiuirii sau uciderii animalelor.
Mai târziu a apărut și Poliția Animalelor din cadrul Poliției Locale a Municipiului București, care a dat anul trecut prima amendă pentru abandonul unui câine.
Va fi Poliția Animalelor de un real ajutor?
Anul acesta, după lungi amânări și dezbateri, a fost înființată Poliția Animalelor în cadrul Poliției naționale. Structura, care va avea aproape 500 de angajați și 88 de medici veterinari, ar trebui să devină funcțională în luna decembrie.
Legea pentru protecția animalelor nu s-a modificat masiv, însă cel mai important lucru este că acum polițiștii pot intra pe o proprietate privată fără mandat, pot confisca animalul dacă îl văd în pericol și îl pot plasa temporar într-un adăpost.
„Poliția Animalelor înființată de Ministerul de Interne este un fel de struțo-cămilă, pentru că poliția oricum trebuia să aplice legea pentru protecția animalelor”, este de părere Kuki Bărbuceanu, de la Asociația ARCA.
Din punctul său de vedere, măsura intrării fără mandat pentru confiscarea unui animal abuzat este una bună, dar „poliția e degeaba”, dacă pedepsele pentru faptele de cruzime asupra animalelor nu au fost înăsprite, mai ales în condițiile în care instanțele de judecată preferă să dea amenzi sau cel mult închisoare cu suspendare pentru asta.
Exemple de abuzuri
De exemplu, în 2017, un bărbat din Tulcea care a omorât cu sabia un câine legat în lanț, într-un padoc, a primit în primă instanță șase luni de închisoare cu executare. Curtea de Apel i-a dat însă închisoare cu suspendare. Dacă instanța nu ar fi schimbat decizia, ar fi devenit primul român condamnat la închisoare cu executare pentru uciderea unui animal.
Dacă pentru animalele de companie lucrurile sunt cât de cât simple, procedurile sunt neclare pentru animalele sălbatice, precum urșii, care cad cel mai des victime obiceiurilor omului, spune Bărbuceanu.
Abuzatorul, în spatele pseudonimului „Iisus”
Denisa și celelalte tinere l-au căutat aproape o lună pe cel care a omorât pisica și au ajuns pe grupurile de WhatsApp pe care acesta a postat filmările – așa-zise „clanuri” în care copii de 9-10 ani sau mai mari și tineri de 18-20 de ani „vorbesc despre tot și despre nimic”, se înjură între ei, iar fetele, multe minore, trimit nuduri.
„Ca să faci parte dintr-un clan, trebuie să dai o probă. O doamnă din grupul nostru le-a jucat jocul. A dat probă. A fost în conferință cu câțiva băieți și o fată de maximum 18 ani. Proba era următoarea: trebuia să înjuri, să înjuri cât de bine știi tu sau cât de mult poți tu. Doamna are peste 40 de ani, job, soț, a fost sunată noaptea și înjurată la telefon sau pe rețelele de socializare”, povestește Denisa Drăguț.
I-au abordat pe toți membrii grupurilor, până la ultimul, unii le-au amenințat, înjurat și hărțuit cu telefoane.
Au aflat, în final, că abuzatorul este un tânăr de 18 ani, din Alba Iulia, dar când credeau că totul a devenit mai ușor, s-au blocat la pseudonimul „Iisus”, sub care se ascunde.
Deși au vorbit cu el pe rețelele de socializare și chiar prin SMS-uri și l-au confruntat cu probele, fetele nu au reușit niciodată să afle identitatea lui reală, iar „Iisus” le-a râs în nas.
„Experiența aceasta a fost obositoare, plină de emoții. Cel mai neplăcut moment a fost când știam că suntem aproape de adevăr, dar nu era nimeni să ne susțină. M-a afectat nepăsarea autorităților, faptul că nu au comunicat cu noi deloc”, spune Denisa Silaghi, 25 de ani, implicată și ea în „vânătoarea” ucigașului de pisici.
Ea locuiește în Londra, unde este document controller pe un șantier de construcții.
Dosarul, încă la Parchet
Pentru că în sfârșit aveau o pistă cât de cât clară, fetele au sesizat Poliția din Alba, dar au dat din nou de un zid și de dezinteresul autorităților, care nu le-au luat imediat în serios. După mai multe insistențe, un agent de poliție a luat legătura cu ele, iar fetele i-au dat tot ce aveau: conversații, contacte, indicii.
În 29 mai, poliția din Alba a reținut un tânăr de 18 ani, suspectat că a ucis pisica din clipurile de pe internet.
„Poliția nu s-ar fi autosesizat niciodată. Ne-au trebuit sute de telefoane, sesizări, insistențe pentru o anchetă, ne-au trebuit zeci de conversații cu acești copii sau conversații între ei”, spune Denisa Drăguț.
Tinerele sunt însă sceptice că a fost reținută persoana potrivită.
„M-am dat drept fosta lui și am aflat că era liniștit, acasă, niciun stres. Am cerut explicații agentului, ce se întâmplă? Am primit răspunsul de «urmărirea penală nu e publică». Nu am mai auzit de el”, punctează Denisa.
Dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, iar „în perioada următoare se va dispune o soluție de terminare a urmăririi penale de către procuror”, potrivit unui răspuns al Parchetului la solicitarea Libertatea. Cazul fie va fi clasat, fie va ajunge mai departe la instanță.
Kola Kariola: „Cine ucide un animal mai are doar un pas până la a ucide un om”
„Nu este normal ce s-a întâmplat, nu este normal să trăim cu niște psihopați printre noi, pentru că nici un om normal nu ar putea să facă sau măcar să gândească ce a făcut el. Așa încep criminalii, cu animale, iar apoi nu mai au satisfacție în suferința lor și trec la oameni”, spune Anamaria Mursa.
Afirmația ei se potrivește perfect cu documentarul Netflix „Dont Fuck with Cats”/„Jos labele de pe pisici”, care spune povestea „vânătorii” lui Luke Magnotta, un criminal canadian pe urmele căruia a pornit un grup de internauți, după ce a postat pe rețelele de socializare un video în care apare omorând, prin asfixiere, două pisici.
Alte clipuri cu pisici omorâte au urmat apoi, însă, în ciuda eforturilor detectivilor amatori online, autoritățile nu au luat în serios plângerile lor și nu au făcut nimic până când lanțul crimelor s-a terminat cu un student chinez. El a fost ucis și dezmembrat de Luke Magnotta, iar un video cu crima a fost, de asemenea, publicat pe internet.
„Cine ucide un animal mai are doar un pas mic până la a ucide un om”, spune Marius Chircă, președintele asociației Kola Kariola.
ONG-ul deține un adăpost de câini și un sanctuar pentru animalele de fermă, Papi Land, înființat anul trecut. Sanctuarul adăpostește cai, măgari și capre, toate salvate după ce au fost bătute, înfometate, schingiuite.
Doar Kola Kariola a salvat, în șase ani, peste 1.000 de câini, pisici, cai, măgari și alte animale aflate în astfel de situații.
Dar ONG-urile nu pot face singure totul, la fel cum nici o Poliție a Animalelor nu este suficientă.
„Se vede că se vrea și nu este o chestie făcută doar din pix, însă legat de pedepse nu s-a schimbat nimic. Lipsește pedepsirea agresorului. Acum primește maximum o amendă și o condamnare cu suspendare. Legea trebuie modificată în sensul ăsta”, subliniază Chircă.
O lună de neuitat
Denisa Drăguț, Denisa Silaghi, Anamaria Mursa și celelalte fete implicate în cazul pisicii ucise în mai își doresc doar ca agresorul să fie pedepsit și ca autoritățile să-și facă treaba cu adevărat. Dacă tânărul a fost capabil să ucidă un animal nevinovat, nimic nu-l va opri să o facă din nou.
Experiența le-a marcat pe toate psihic și social, recunosc ele, au picat examene, s-au certat cu familiile, însă în final, nu regretă nimic.
„A fost greu. Personal, am riscat multe, imagine, nervi, examene, viață socială, pentru că stăteam 24/24 pe telefon și laptop, mi-a fost frică, am fost disperată, am fost nervoasă. În aceeași situație sunt și toate fetele și doamnele, cu copii, cu job, cu casă, cu părinți, cu pandemie”, rezumă Denisa o lună de neuitat, trăită în numele unei vieți pierdute.