”La noi nu a putut să ia bacalaureatul doar pentru ca e surd și LMGR/LSR (limbajul surzilor din România) nu înseamnă NIMIC. După doisprezece ani de școală nu a putut să ia bacalaureatul. L-au văzut profesorii de la Royal Conservatoire of Scotland și în 15 minute au spus „Îl vrem!”. „N-are bacalaureat „, am spus eu, rușinată cumva… „Nu ne interesează „, au spus ei relaxați. În trei ani ajunge BSL (limba surzilor din Regatul Unit al Marii Britanii) director stagiar la o universitate renumită din Scoția. PRIMUL . DIN ISTORIE”, a povestit Ana-Maria Oancea, profesoara lui Petre Dobre, fosta directoare a școlii de surzi din Craiova, potrivit Adrianei Săftoiu.
Cazul lui Petre Dobre a ajuns chiar și în presa britanică.
Deputatul PNL arată că de aceea insistă ca limbajul semnelor să fie recunoscut ca limbă oficială a persoanelor surde, ceea ce ar obliga statul să ia toate măsurile pentru recunoașterea și utilizarea LSR ( limbajul semnelor, nr).
”Răspunsul primit e că sunt suficiente reglementările actuale. Halal! Bravo, Petre Dobre”, a mai spus Săftoiu.
Adriana Săftoiu a vorbit cu fosta profesoară de română a lui Petre Dobre și fosta directoare a școlii din Craiova, Ana-Maria Oancea.
„În clasa a IX-a si a X-a i-am fost profesoară de română. Un copil timid, slăbuț, singuratic, destul de greu de remarcat. Poate numai prin faptul că nu ridica niciodată capul din bancă… mai degrabă trist și fără pofta de viață. Semne stia, dar cam la limită, destul de greu comunicam. Să nu mai vorbim de limba română…”, a povestit profesoara.
Petre Dobre a avut norocul unor programe dezvoltate in scoala de la Craiova (cu trupa de dansuri a școlii, NO LIMIT, a ajuns finalist in 2012 la Românii au talent, fiind cel mai bun dansator- gala persoanelor cu dizabilitati), apoi un proiect intre Liceul Tehnologic Special Beethoven din Craiova, Teatrul Național din Craiova și Teatrul Solar Bear din Scoția.
„L-au văzut, l-au plăcut, l-au luat”, spune doamna Oancea.
Petre Dobre este dovada clară că, în cadrul unui sistem educational care tine cont de nevoile acestor tineri, performanta este posibila. La noi, unui elev surd i se predă in limbajul semnelor, invață si este evaluat in acelasi limbaj (total diferit de limba româna), dar, la final, dă examenele în scris in limba romana. E ca si cum un auzitor ar învăta în limba română, dar examenele le-ar da in spaniolă. REVOLTĂTOR!”, explică Săftoiu.
30.000 de români cu deficienţe de auz trăiesc în România într-o totală izolare. Fie că este vorba despre accesul la educaţie, muncă sau servicii publice, pentru aceste persoane statul pare să pună bariere invizibile de limbaj. Dacă nu sunt însoţite de un aparţinător la ghişeele instituţiilor publice, de cele mai multe ori, persoanele surde ajung să renunţe la rezolvarea problemelor, pentru că nu reuşesc să se facă înţelese.
Sursa foto: www.artsprofessional.co.uk
Citește și: EXCLUSIV/ Mama copilului care și-a ucis bunica nu s-a mai întors în ”casa groazei”