48 comentariiFiind vorba de o moarte violentă, trupul fetei a fost transportat la SML Ploiești pentru ca un medic legist să dea verdictul oficial cu privire la cauza decesului. Autopsia a fost programată pentru ziua de joi, 11 iulie.
Conform legii, este nevoie să treacă 24 de ore de la declararea decesului pentru această procedură, au explicat, pentru Libertatea, motivul amânării autopsiei, surse judiciare.
Între timp au apărut informații cutremurătoare cu privire la momentul în care ursul a atacat cuplul de tineri aflați pe traseul Jepii Mici. Prima care a efectuat apelul pentru a cere ajutor la 112 a fost chiar tânăra de 19 ani.
Ulterior a sunat la Serviciul Unic de Urgență și prietenul care o însoțea, dar acesta a anunțat că fata fusese deja rănită și târâtă de urs într-o zonă care nu se mai afla în raza lui de vedere. Salvamontiștii care au intervenit au fost cei care au depistat trupul sfâșiat al tinerei la baza unei stânci.
Nu s-a mai putut face nimic pentru fată, rănile de pe corp fiind extrem de grave.
Inițial s-a cerut intervenția unui elicopter pentru ca trupul să fie transportat în stațiunea Bușteni, dar spațiul era mult prea accidentat și îngust pentru ca operațiunea să nu fie periculoasă pentru salvatori.
În plus, animalul nu și-a abandonat nicio clipă prada, devenise agresiv și a încercat să atace inclusiv echipa de salvamontiști. Atunci s-a luat decizia ca ursul să fie împușcat pe loc, fără să se mai aștepte respectarea procedurilor, fiind vorba despre o stare de necesitate.
De altfel, cadavrul animalului a fost fotografiat alături de cel al tinerei. Aceste este și motivul pentru care Poliția Prahova a deschis un dosar penal pentru braconaj.
„Conform cadrului legal, polițiștii sunt obligați să deschidă dosar penal. Nu este alegerea lor dacă deschid sau nu acțiunea penală. Starea de necesitate trebuie sa fie stabilită în cadrul procesual penal, nu se stabileste ,,din oficiu”. Pentru că era vorba despre o urgență reală, salvamontiștii fiind amenințați de urs, politiștii vor trimite dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, urgent, cu propunere de clasare”, au precizat pentru Libertatea surse judiciare.
De asemena, cadavrul ursului împușcat va fi transportat la Direcția Sanitar Veterinară Prahova unde se vor face analize specifice pentru a se stabili dacă animalul avea rabie (era turbat).
„N-am apucat să vedem ursul”
Șocat de drama la care a fost martor, prietenul fetei a refuzat să dea declarații jurnaliștilor care l-au așteptat la baza muntelui. Tânărul a precizat doar că la momentul atacului se aflau într-o zonă împădurită și „n-au apucat să vadă ursul” în timp util pentru a se refugia într-un loc mai sigur.
„Am încercat să fac tot ce mi-a stat în putere s-o salvez, dar..”, a mai spus tânărul.
A dat apoi un sfat celor care vor să meargă pe munte: „Nu faceți prostia să mergeți neechipați cu spray-uri pentru urși pe munte pentru că se întâmplă nenorociri”.
„Nu am să înțeleg de ce în România primează viața ursului”
Tragedia de la Bușteni deschide din nou discuția controversată care agită cele două tabere implicate în gestionarea animalelor sălbatice: asociațiile de vânători care susțin „recoltarea” (împușcarea – n.r.) urșilor și ONG-urile de mediu, care cer în instanțe anularea ordinelor emise de ministrul de resort cu privire la aprobarea numărului de urși care pot fi împușcați anual.
Pe de o parte, vânătorii susțin că în România numărul urșilor s-a dublat în ultimii zece ani, ajungând la 8.000 de exemplare în prezent, în condițiile în care în anul 1950 erau doar 800 de exemplare, iar în 2016, 6.000 de exemplare, potrivit informațiilor oferite ziarului Libertatea de Mugurel Drăgănescu, președinte executiv al AGVPS.
„Nu am să înțeleg de ce în România primează viața ursului și nu a omului. Unde sunt acum ONG-urile? Au băgat capul în tufiș ca broasca țestoasă și s-au retras! Păi unde sunt când spuneau că vânătorii-s criminali, săracii urși? Păi acum ce se întâmplă? Au venit cu măsuri alternative? Au zis să folosim garduri electrice. Peste tot garduri electrice! Unde? Pe pârtii? Pe munți? Sunt țări din Europa, precum Slovacia, Finlanda, Suedia, unde se împușcă anual 10 la sută din efectivul evaluat. În trecut interacțiunea omului cu ursul era mult mai rară. De ce? Pentru că și urșii erau mai puțini. Acum, interacțiunea omului cu ursul este din ce în ce mai deasă, pentru că urșii sunt din ce în ce mai mulți. Sunt în vârful lanțului trofic în România, nu au dușman natural și automat că ei se înmulțesc peste măsură”, a declarat Mugurel Drăgănescu.
Președintele executiv al AGVPS a precizat că tocmai numărul excesiv de mare de urși a determinat schimbarea comportamentului acestor animale sălbatice care au ajuns să nu se mai teamă de om, să nu mai reacționeze nici măcar la zgomotele puternice făcute de motorul mașinii sau de armă.
„Acum câțiva ani, la prima intrare a ursului în oraș, când auzeau o sirenă de mașină de poliție, sau o goarnă, sau un hă-hă, un zgomot, fugeau de mâncau pe pământul. Acum, nu mai au nici o treabă, omul a devenit o pradă pentru urs, nu mai este un dușman”, a explicat Drăgănescu.
Acesta a atras atenția că Ministerul Mediului a ajuns să plătească anual daune de peste 200.000 de euro pe an oamenilor care au suferit în urma atacului de urs. Pe rolul instanțelor de judecată din Brașov, Prahova, Harghita și Covasna sunt zeci de procese civile în care Ministerul Mediului este obligat să plătească pagubele provocate de animalele sălbatice în gospodărie sau rudelor celor care au fost omorâți de urși.
În prezent, o asociație de mediu a cerut în instanță suspendarea și anularea Ordinului M.M.A.P. din 2023 pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi de prevenţie în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătăţii şi securității populaţiei și în scopul prevenirii unor daune importante.
Cu alte cuvinte, ordinul ministrului prin care se aprobă împușcarea unui anumit număr de urși a fost atacat în instanță. Cererea de suspendare a fost respinsă atât de Curtea de Apel Brașov, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Se judecă încă tot la Curtea de Apel Brașov dosarul prin care Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor cere anularea ordinului. Următorul termen de judecată a fost stabilit pe 19 septembrie.
Foto ilustrativ: 123rf