5 comentariiReacția vine după ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, 15 februarie, că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe”, iar MAE a anunțat că va sesiza Comisia Europeană.
În declarația făcută joi, Tanczos Barna și-a exprimat speranță că situația va fi rezolvată pe căi diplomatice de comunicare cu partea ucraineană, dar a dat asigurări că va interveni în caz de încălcare a legii.
„Ministerul Mediului va urmări aceste proceduri bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care vor afecta biodiversitatea și ecosistemele Deltei Dunării”, a transmis Tanczos Barna.
De unde a pornit controversa
În urmă cu o zi, Sorin Grindeanu a declarat că a fost informat la începutul săptămânii trecute de structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor că pe canalul Bâstroe au început lucrări de dragare. Grindeanu a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Mediului să vină cu o poziţie.
România nu e de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire a canalului Bâstroe, iar această poziție va fi trimisă în cursul zilei de astăzi, 16 februarie, Comisiei Europene, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat emis joi, iar
MAE susține că, anterior apariției informațiilor din presă privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”, instituția nu a fost informată de nicio autoritate română competentă cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.
În același comunicat, MAE reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Canalul Bâstroe, motiv de dispută între România și Ucraina
Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, iar construcția sa a început în 2004.
România a cerut în trecut Ucrainei să oprească proiectul, pentru că cei 10 kilometri care leagă Dunărea de Marea Neagră trec prin mijlocul Deltei Dunării și încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, preciza MAE, într-un comunicat transmis în martie 2021.
Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.