ComenteazăProblema este că bugetarea celor 90 de măsuri concrete ar necesota aproape 17 miliarde de euro (10,5% din PIB) pe parioada 2016-2020, potrivit estimărilor venite de la Banca Națională a României. Analiștii fiscali chestionați de Libertatea spun că măsurile gândite de Executiv sunt unele demne de lăudat, dar sunt doar vorbe pentru că în orce proiect, într-o țară ca România, făcutul de proiecte este cea mai ușoară parte, partea grea fiind cea de implementare.
„Nu văd cum am putea să îmbunătățim acești factori din proiectul „România competitivă”. Există o logică în toate aceste elemente doar că ele trebuiesc asumate de partidele politice. Adică ceea ce propune Cioloș este munca unui consultant care a fost chemat să conceapă de dezvoltare în România. Problema este cum ducem la bun final acest proiect și cum mobilizăm resursele menționate”, a declarat pentru Libertatea, consultantul fiscal Emilian Duca.
Cele 16 domenii vizate de „România competitivă”
La capitolul forței de muncă, avem domeniul EDUCAȚIE, care este văzută ca un factor esențial cu impact direct asupra economiei prin rolul determinant pe care îl are în pregătirea forței de muncă. Dar Duca, este destul de reticent aici și asta pentru că am învățat din istoria recentă a Educației în România. „Adică atunci când vorbim de educație nu vrem să facem o reformă a acesteia. Semnăm acte și stabilim un plan de reformă a educației după care ne dezicem și nu mai facem nimic din ce ne-am propus. Avem o lege a educației în fiecare an”, a declarat Emilian Duca.
SĂNĂTATE și NATALITATE
Conform proiectului, sănătatea populației este esențială pentru productivitatea economică, de aceea măsurile din prezentul document țintesc îmbunătățirea actului medical, iar natalitatea este o problemă nu doar pentru România, ci pentru toate statele dezvoltate și trebuie abordată cu maximă seriozitate pentru evitarea unor dezechilibre sociale și economice majore în viitor. „La sănătate nu mai discutăm, iar la natalitate este o permanentă bătaie de joc a celor care au copii, începând de la momentul nașterii și până când dau examenele de Capacitate și de Bacalaureat. Din punct de vedere al factorilor de muncă, vorbim de capitalul uman unde natalitatea este factorul de dezvoltare extensivă iar educația de dezvoltare intensivă. Aceste două elemente sunt esențiale în a avea un proiect bine structurat și de viitor. Aici trebuiesc luate măsurile cele mai rapide și cele mai bine gândite”, spune Emilian Duca.
Aici vorbim și de stoparea exodului de forță de muncă pentru că nu putem vorbi de natalitate doar prin prisma facerii de copii și pregătirea lor pentru a pleca și a deveni în strainătate capital uman pentru alte state. „Trebuie să oferim condițiile optime tinerilor din România, să vadă că au un viitor în această țară și să se bucure de viață la noi. Iar aici calitatea vieții joacă un rol esențial”, potrivit consultantului fiscal.
DIASPORA
Potrivit guvernului, aceasta poate contribui semnificativ la progresul economic al Românei, nu doar în termeni economici, ci mai ales prin infuzie de expertiză și bune practici – actualii studenți și lucrătorii români din străinătate la întoarcerea în România pot aduce know-how, aptitudini și inovație care ar impulsiona economia și societatea românească.
Facem, facem… dar de săptămâna viitoare
În aria productivițății chiar reprezentanții guvernului își dau cu stângul în dreptul mai ales când ideile nu au fost puse pe hârtie. Și cum România este țara proiectelor, totul va începe de luni. De abia de săptămâna viitoare, spunea astăzi ministrul Economiei, Costin Borc, autoritățile se vor pune cu creionul pe harție și cu degetele pe tastatura pentru a face calcule. „Se va face o dezbatere şi o prezentare pentru fiecare domeniu în parte urmând ca documentul ce rezultă din aceste dezbatere să fie public. De luni ne punem la treabă pe fiecare fişă în parte, cu creionul în mână, cu calculatorul, pe fiecare măsură, pe bugetul fiecăreia, pe plan de acţiuni”, a mai afirmat ministrul Economiei.
AGRICULTURĂ
În 2016, peste jumătate din populația României trăiește în mediul rural, fiind cea mai rurală și agrară societate din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, la ani buni de zile după ce străinii au început să ne cumpere terenurile agricole și să le exploateze trimițând marea parte a producției în afară, de abia acum autoritățile vor să dea o lege pentru a interzice vânzarea terenurilor. „Trebuie sa elaborăm un act normativ prin care să ne atingem obiectivele urmărite, anume ordonarea pieţei funciare din România, crearea de exploatații agricole competitive, protecția patrimoniului funciar naţional prin introducerea unor condiţii bine-definite, clarificarea dreptului de preempţiune, dar care, în acelaşi timp, să respecte prevederile constituţionale şi cele care ne revin prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.
Economiștii nu sunt de părere că să spui că productivitatea îți crește cu agricultura este puțin greșit. „Aceasta ar putea crește cu cercetare și dezvoltare, cu ingineria genetică în domeniile astea, da am putea să avem creștere de productivitate”, mai spun specialiștii.
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI și INDUSTRIILE CREATIVE
Aceste domenii au potențial de creștere demonstrat în ultimii ani, spun autoritățile centrale, de aceeași părere fiind și economiștii. „Singura zonă în care avem potențialul de a crește și de a ne dezvolta și a fi competitivi pe plan internațional este tehnologia informației și industriile creative”, a afirmat Duca.
ENERGIA este un domeniu critic pentru economie, iar printr-o gestionare corectă a resurselor și investițiilor, România poate deveni în următorii ani un furnizor de stabilitate în regiune. „Acest domeniu poate asigura baza pentru creșterea economică în continuare, doar că trebuie gândită structura surselor de energie și cum anume sunt alocate cu prioritate. Aici este o problemă în special când vorbim de gazele naturale”, afirmă consultantul fiscal.
FONDURI STRUCTURALE EUROPENE
Problema este că nu se acționează la fond, nu se identifică problemele și nu se ia nici o măsură. La fondurile structurale avem aceeași problemă ca și în anii trecuți. „Iar acum trebuie explicat care este cauza pentru care nu reușim să atragem fonduri europene. Deci ori corupția, sau aceasta, parțial, lipsa de pregătire a celor care fac astfel de proiecte, sau nu sunt adecvate economiei românești. Venim și spunem că avem nevoie de fonduri structurale europene pe infrastructură și în loc să le investim în cale ferată unde ar fi o nevoie, investim la aeroporturi. Sunt niște lucruri care nu leagă”, a declarat Emilian Duca.
În ceea ce privește partea de capitaluri, până acum ne-am bazat pe INVESTIȚIILE STRĂINE. Analiștii economici sunt de părere că în acest domeniu trebuie să încurajăm capitalismul românesc, nu numai prin prisma unor facilități fiscale, ci prin modul general în care aționează administrația față de capital. „Guvernul și partidele politice trebuie să își aplece urechea la nevoiele investitorilor autohtoni, să sprijinim campionii naționali și să-i facem să fie campioni regionali. Așa cum ungurii, cehii și polonezii vin și cumpăra companii din România, așa să le oferim posibilitatea și sprijinul prin Eximbank pentru ca marile noastre companii să cumpere firme din străinătate și să își majoreze capacitatea de producție din România și să ajungă să fie competitivi în zonă”, spun economiștii.
Iar astfel de măsuri vor duce în faza următoare și la dezvoltarea PIEȚEI DE CAPITAL, dar piața de capital nu se poate dezvolta atâta timp cât oamenii și autoritățile nu au încredere în antreprenorii locali. „Piața de capital este o oglindă a transparenței instituționale, dacă statul nu este transparent, nici antreprenorii nu vor fi transparenți. Iar un antreprenor care nu este transparent nu va avea niciodată succes pe piața de capital. Încrederea este un concept care se pierde foarte ușor și se construiește foarte greu”, a mai afirmat Duca.
Dezvoltarea României poate porni și de la felul în care gândim INFRASTRUCTURA. Specialiștii spun că o infrastructură rutieră în momentul de față, pare o decizie destul de proastă, cel puțin una exclusiv rutieră. „Eu aș fi investit maxim pe infrastructura feroviară pentru că nu este un lux, ci este cea mai importantă modalitate prin care putem reduce consumurile. Transportul pe care ferată alimentat electric este cel mai ieftin din România, transporturile navale trebuie și ele încurajate”, a declarat Emilia Duca. Crearea infrastructurii a mers atât de prost în ultimii ani, pentru că tot ce s-a întâmplat până acum a fost făcut pe criterii de imagine și nu pe criterii de eficiență economică.
Efectul de domino în economie
„Am acţionat acele butoane care declanşează în efect de domino o serie de alte reforme şi iniţiative fără de care România competitivă nu ar putea exista. Între aceste demersuri se numără pachetul de simplificare şi DEBIROCRATIZARE, pe care l-am adoptat săptămâna trecută în Guvern şi care poate sta la baza unui alt mod de a face administraţie publică, în raport cu cetăţeanul şi cu mediul de afaceri”, a declarat astăzi, premierul Dacian Cioloș.
Primul ministru spune că a lansat totodată facilităţi fiscale pentru toţi cei care lucrează în centrele de cercetare aplicată şi dezvoltare tehnologică, ingineri sau cercetători. „CERCETAREA ȘI DEZVOLTAREA vor fi elemente cheie pentru economie, indiferent de sector și vor da dimensiunea eșecului sau succesului în afaceri”, se arată în planul guvernului.
„Nu în ultimul rând cadastrul general, important pentru orice activitate care implică terenuri şi clădiri. Legat de acest subiect am adoptat o OUG cu o serie de prevederi menite să accelereze înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de CADASTRU şi de carte funciară, măsuri cu importanţă deosebită mai ales din perspectiva terenurilor agricole, dar şi din cea a proiectelor de infrastructură”, a mai afirmat Cioloş.
ACHIZITIILE PUBLICE reprezintă garanția bunei funcționări pentru orice demers economic strategic, spun oficialii guvernului fără să menționeze că până în acest an, au avut probleme grave cu toate licitațiile date „cu dedicație”.
Ultimul domeniu ține de ACCESIBILITATE și INTERCONECTARE. Accesibilitatea se traduce nu doar în accesul la infrastructură (de transport, de utilități, de comunicații, de educație, de sănătate, de mediu sau cultural), dar și în reducerea distanțelor dintre stat și cetățean prin e-government și măsuri digitale de administrare a afacerii sau platforme de conținut pentru comunitatea IMM-urilor, oportunități pentru diaspora etc. (Inter)conectarea presupune simplificarea proceselor, încurajarea unei atitudinii colaborative, dar și mărirea șanselor de schimburi economice interne și cu piețele externe.
„Este important să gândim în perspectivă şi să facem pe termen scurt ce ştim că poate fi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, care să treacă dincolo de termenul scurt şi latura cantitativă în favoarea termenului lung şi abordărilor calitative. Aceasta înseamnă consecvenţă pe calea reformelor, transparenţă şi simplificare fiscală, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public prin eliminarea corupţiei şi reducerea birocraţiei”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.
Pierdem focusul, pierdem banii
Potrivit economistului șef al BNR, Valentin Lazea, este foarte important că acest proiect să îşi păstreze focalizarea pe aspectele economiei reale şi să nu se disipeze în alte domenii, altfel devine irelevant. „Cine se aşteaptă ca acest proiect de strategie economică să rezolve toate problemele României va fi dezamăgit. Din strategiile sectoriale ale ministerelor publicate pe site-urile acestora au fost selectate şi prioritizate câteva arii prioritare, care presupun a avea un impact mai mare asupra PIB-ului potenţial”, a mai afirmat Lazea.
Țara aberantă
„România este o ţară aberantă în care avem dezvoltare economică de peste 8 ani dar ca şi distribuţie între capitalul uman şi capitalul fizic, proprietar, este o diferenţă majoră. Avem exact raportul invers dacă ne comparăm cu Statele Unite, că unora le place acest lucru, sau cu majoritatea ţărilor europene în sensul că ia capitalul 60% din dezvoltare, iar forţa umană – 40%. De aceea, avem una din cele mai mari structuri de sărăcie la nivel naţional”, este de părere Bogdan Hossu, președintele Cartel Afla. Potrivit lui, faptul că din cele 16 teme problema resursei umane nu este pusă ca un domeniu important este o problemă importantă şi ar trebui regândită ca poziţie.