Anca Bejan, o femeie de 38 de ani din Iași care locuiește de 16 ani în comuna Rivoli, lângă Torino, a citit marți seara pe Facebook despre o îngrijitoare care a rămas în stradă, în apropiere de Florența, după ce îi murise pacientul în urmă cu câteva zile.
Și-a amintit de mătușa ei, tot îngrijitoare, care fusese într-o situație asemănătoare la finalul lui februarie. „Mătușa mea o avut noroc. Mă avea pe mine.”
Acum vedea cum sute de români s-au mobilizat online să o ajute pe femeia de lângă Florența. Nu au făcut asta pentru că le-ar fi fost mătușă, prietenă sau cunoștință. Nici măcar vecină. S-au mobilizat pentru o simplă străină, de care te poate lega un firicel de empatie.
„Mi-am zis, stai oleacă. Am un monolocal [o garsonieră – n.r.]. Ce mă costă să stea la mine cineva, o persoană, două? Până se mai rezolvă situația, să poată să se întoarcă în țară? Să se spele, să aibă o farfurie de mâncare, să pună capul pe o pernă, să stea liniștită”, povestește Anca. Are un ton lucid, glumeț și hotărât.
Așa că a pus un anunț pe grupul de Facebook ”Voluntari în Europa” miercuri, 11 martie, la prânz, cu puțin timp înainte să plece la muncă. S-a gândit că poate mai sunt și alți români care au nevoie de sprijin.
”Buna tuturor!! Dacă cineva din Torino, a rămas fără muncă și nu are unde să stea, eu pot ține o persoană, maxim două…..cu munca nu pot ajuta, nu cunosc pe nimeni ce ar avea nevoie, dar cu un acoperiș deasupra capului și o farfurie de mâncare, fără probleme…..până se vor da drumul din nou la plecări în țară!”
O misiune „diplomatică” mai eficientă decât cea a statului român
30 de români au contactat misiunile diplomatice și consulare din Italia pentru a găsi o soluție să se întoarcă acasă, a anunțat miercuri Ministerul Afacerilor Externe. Aceștia erau în tranzit sau în vacanță.
Dar numărul celor care au nevoie de ajutor e mult mai mare, spune Adriana Mureșan, o șoferiță de TIR în vârstă de 52 de ani și fondatoarea grupului de Facebook ”Voluntari în Europa”.
”Noi avem sute de cazuri cu badante din Italia care au probleme. Sau persoane care au venit sezoniere. Două [cazuri – n.r.] am rezolvat eu ieri conducând.”
Femeia vorbește de la volanul unei mașini de 40 de tone, în drum spre Brescia, un oraș din regiunea Lombardia. ”Ce aș putea vedea de pe autostrada? Terenuri agricole, case, 17 grade și soare.”
Tot un fel de vot, dar pentru viață de data asta
Grupul de Facebook pe care l-a creat în mai 2019, înaintea alegerilor europarlamentare, își propunea să ajute șoferii de TIR români, aflați în toată Europa, să poată vota. Nu doar șoferi, dar și alte categorii profesionale izolate geografic: îngrijitoare de bătrâni sau asistente medicale, cărora le-ar fi fost greu să ajungă la secții de votare aflate la câteva zeci de kilometri sau chiar mai mult.
S-a format rapid o rețea de voluntari români din diferite țări care mergeau cu mașina personală să culeagă câte-un șofer care și-a parcat TIR-ul la marginea unui oraș sau o îngrijitoare dintr-un sat de munte și să îi ducă la o secție de votare.
”Nu am dormit atunci trei nopți”, își amintește Adriana. Dar a funcționat, oamenii au reușit să voteze. Marele câștig colateral era că se formase o rețea de câteva mii de români dispuși să ajute alți români aflați în dificultate.
”Oamenii așteptau ca cineva să îi ajute să facă ceva bun.”
Așa că au decis să continue activitatea grupului și să o extindă. Voluntari din întreaga Europă încearcă zilnic să rezolve problemele compatrioților lor: oameni rămași pe stradă și fără nici un ban în buzunar după ce au fost înșelați de agenții de intermediere, bărbați și femei aflați la mii de km de casă, care nu au cum să se întoarcă.
Grupul funcționează ca un fel de misiune diplomatică informală și, uneori, mai eficientă decât cele ale statului român.
„România va trebui să se poziționeze urgent”
Miercuri dimineața, administratorii grupului ”Voluntari în Europa” au fost contactați de zece români care lucrau într-un hotel din Bergamo, nordul Italiei. Hotelul s-a închis și ei s-au trezit cu lichidarea în mână.
”Suntem ca în perioada alegerilor europarlamentare, atâtea cazuri de rezolvat avem”, spune Adriana. Dar gravitatea poveștilor e la cu totul alt nivel acum. Nu e vorba doar de exercitarea dreptului la vot. Sunt situații care țin de supraviețuire.
“Nu au avioane să ajungă în România. Nu au autocare. Au fost dați afară din hotelul unde lucrau. Hotelurile sunt închise. I-au preluat voluntarii noștri. Deocamdată nu avem soluție de cazare decât pentru doi.”
Sunt zeci de mii de români care lucrează în hotelurile și restaurantele din Italia, cu contracte de muncă sezoniere. Vin anual să muncească pentru câteva luni. De obicei, cazarea le e asigurată de firma pentru care lucrează.
Aceștia sunt cei care își doresc să se întoarcă în România, din simplul motiv că mulți și-au pierdut locul de muncă și locuința, explică Adriana.
Românii care au emigrat în Italia nu se întorc în România să stea în carantină. Se întorc românii care au rămas pe drumuri în Italia. Sezonierii care lucrează în Italia, dar nu locuiesc aici.
Adriana Mureșan:
Adriana a trimis miercuri mailuri autorităților din România pentru a le avertiza că trebuie să găsească o soluție pentru aceștia.
”E o problemă foarte gravă. Sunt câteva zeci de mii care se vor trezi în Italia pe drumuri. (…) România va trebui să se poziționeze urgent. Să le pună la dispoziție mijloace controlate de a ajunge în țară. Sau să vorbească cu autoritățile italiene să le găsească soluții de cazare.”
„Felicitările astea nu mă ajută cu nimic”
Pe drumul spre muncă, Anca Bejan, femeia de 38 de ani care a scris pe grupul de Facebook că poate găzdui o persoană sau două, observă că străzile din Rivoli sunt goale. „E comună de tranzit, mașinile stau de obicei bară la bară. Acum ai loc sa faci și două piruete până vine următoarea mașină. E tensionată atmosfera.”
Femeia muncește și locuiește în aceeași comună de când a ajuns în Italia. Face babysitting și curățenie.
Facebook-ul îi bubuie de notificări. La postarea ei curg comentariile. ”Felicitări”, ”Respect”, ”Jos Pălăria”.
”Tot mă uit și văd felicitări. Felicitările astea nu mă ajută cu nimic. Eu sper să ajungă mesajul acolo unde este nevoie. Sperăm ca cineva va vedea”, spune femeia.
A început ajutându-și fratele
Să ofere ajutor nu îi este ceva străin Ancăi. A venit la muncă în Italia ca să îl sprijine pe fratele ei mic, care avea șapte ani când ea a emigrat. ”Dacă eu am avut o copilărie nu dintre cele mai strălucite, am vrut pe a lui să o fac decentă.”
”După 16 ani, fratele o terminat facultatea. Muncește ca inginer în Iași. E cea mai mare satisfacție a vieții mele. Și dacă chiar aș reuși să ajut pe cineva în perioada asta, să știu că cineva pune liniștit capul pe pernă seara, aș fi cel mai fericit om de pe fata pamantului.”
Înainte să ajungă la muncă, Anca observă o postare pe Facebook. E mesajul unei tinere a cărei mame lucrează la un hotel din Italia. „Din cauza virusului hotelul se va închide, mama nu are mașină, nu mai are unde sa stea, iar în țară nu poate să vină pentru că este totul închis. Este blocată acolo.”
Anca și fiica doamnei încep să povestească.
”Nu știu unde se afla zonă, dar dacă poate să ajungă la Torino, o țin la mine, făra probleme!!!!!”, i-a scris Anca.
Unde mănâncă doi, pot mânca și patru
La distanță de 36 de minute după mesajul Ancăi, pe același grup de Facebook apare o postare similară. E scrisă de Maria Munteanu, o tânără din Brăila care locuiește în Viano, o comună în provincia Emilia-Romagna. A studiat în Italia și a fost voluntar pe ambulanță.
”Buna ziua! Vroiam sa postez de aseara dar Nu am mai vazut o postare de genul. Dar o doamna a spart ghiata asa ca postez si eu. Noi Stam langa Reggio Emilia, umpic mai in munte. Daca Este cineva ce nu are unde sta si noi putem ajuta o persoana, doua care au de suferit de pe urma acestei situatii pana ce se rezolva treaba. Am putea chiar si sa gasim vreun loc de munca daca Este necasar! Nu stam minunat financiar dar unde mananca doi pot manca si 4! Va rog nu imi mai vb cu dumneavoastra. Am 20 de ani!!
Ea și soțul ei Alex au decis să posteze mesajul pentru că au trecut și ei prin experiențe dure ca imigranți. ”Suntem singuri aici eu și soțul și știm cum e să fie greu, să nu ai o vorbă bună și un sprijin, iar cei ce sunt acum în anumite situații nu au nici aceste lucruri și nici un acoperiș deasupra capului”, spune Maria.
Tânăra e însărcinată în 38 de săptămâni.
”Momentul perfect pentru a naște, nu?”, adaugă Maria. ”Am plâns destul. Mai trebuie să facem și haz de necaz un pic. Știu sigur că nu voi uita niciodată venirea pe lume a piticii noastre.”
A început recent, împreună cu alte viitoare mămici, o campanie de conștientizare despre importanța de a sta în casă în perioada aceasta. Au desenat pe cartoane curcubee cu mesajele #noistamacasa și #totulvafibine, pe care le-au pus apoi în balcoane și la geamuri. I-au îndemnat și pe alții să facă la fel.
La geamuri au început să apară pancarte cu curcubee și cu mesajul ”Andrà Tutto Bene”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro