Ţăranii nu-şi vor mai duce morţii la groapă în căruţe

Sicrie cu grosimea minimă de trei centimetri, epuratoare pentru filtrarea aerului, haine biodegradabile şi pantofi din carton, saltele absorbante care să reţină eventualele lichide pentru a nu polua pânza freatică. Pentru majoritatea românilor, astfel de cerinţe par de domeniul ştiinţificofantastic, atunci când vine vorba să-şi ducă mortul la groapă. Şi totuşi, aceste norme, dar şi multe altele, vor trebui respectate de la anul, dacă autorităţile vor aproba Legea înmormântărilor.

În România, italianul Angelo Palma organizează înmormântări conform normelor europene încă din 2006. Dacă la început românii s-au arătat reticenţi faţă de astfel de servicii, patronul de la Centrul de Pompe Funebre “Sfântul Ilie” din Sinaia spune că, acum, nu duce lipsă de clienţi.

Italianul vinde şi geluri speciale pentru a ţine gura cadavrelor închisă. Un pliculeţ costă doi lei	În sicriu trebuie să existe şi o saltea absorbantă, care costă în jur de 40 de lei	Decedaţii sunt transportaţi la capelă şi la cimitir în maşini omologate

Funeraliile, mai scumpe cu 15%

“Anul ăsta am avut 250 de înmormântări în concordanţă cu legea europeană. Sunt mai scumpe cu 10-15% faţă de cele obişnuite, dar decedatul are parte de tot respectul şi nu se poluează mediul înconjurător”, explică Angelo Palma. Preţul celor mai ieftine funeralii ecologice pleacă de la 1.800 de lei, fiind incluse şi hainele biodegradabile. “Sunt făcute dintr-un material special, care se distruge în 10 ani”, explică directorul Palma.

Recomandări

Mic sondaj la marginea țării. De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale

Pentru cei care doresc un ceremonial funerar deosebit, italianul oferă şi servicii la preţuri de lux. “Avem un sicriu din stejar masiv pentru cei mai cu dare de mână. Pe lângă produsele biodegradabile şi toaletarea propriu- zisă, asigurăm transportul cortegiului în patru maşini speciale şi opt oameni care ajută la îngroparea decedatului. Totul costă peste 9.000 de lei”, mărturiseşte Angelo Palma.

1.800 de lei costă cea mai ieftină înhumare modernă

Italianul Angelo Palma îi trimite pe decedaţi în stil european la Cel de Sus, la preţuri, spune el, pentru toate buzunarele. Cel mai ieftin serviciu realizat în mod ecologic costă 1.800 de lei. “Sunt incluse un sicriu din plop sau frasin, o saltea absorbantă, toaletarea, haine biodegradabile, o cruce din lemn, candelabre pentru priveghi, precum şi transportul defunctului la locul de veci cu o maşină specială”, explică Palma.

Hainele persoanei decedate, doar din materiale ecologice

Normele europene prevăd ca sicriul să aibă o grosime de 3-5 cm, iar transportul defunctului să se facă cu maşini speciale, omologate, în nici un caz în căruţe, aşa cum se obişnuieşte în zona rurală a României. Hainele persoanei decedate trebuie să fie din materiale biodegradabile. Priveghiul nu se va mai face în casă timp de trei zile, aşa cum e tradiţia românească, ci mortul va fi depus la capelă, iar bocitoarele vor trebui interzise. La noi, aceste cerinţe au fost transpuse în proiectul Legii înmormântărilor – 529/2009, care a fost adoptat recent de Senat.

Recomandări

Justiție în ritm de melc. Pronunțarea unei sentințe, amânată șase luni. Motivarea, redactată după alte 100 de zile, doar după ce Libertatea a cerut lămuriri

Un costum de haine din fibre speciale, biodegradabile, pentru bărbaţi costă între 60 şi 80 de lei. Ţesătura “se topeşte” total în 10 ani	Indiferent de lemnul din care sunt realizate sicriele, acestea au grosimea minimă de trei centimetri

Bocitoarele îşi vor pierde pâinea

În satele din judeţul Suceava, de sute de ani, rudele celor trecuţi în veşnicie îşi plâng mortul alături de bocitoare. Eugenia Bosânceanu, de 74 de ani, din satul sucevean Stamate, a plâns la viaţa ei pentru morţii altora. “La noi nu se mai boceşte acum decât dacă vrea familia, dacă a fost om mare sau dacă a făcut ceva bine prin sat. O să plângem în continuare, că doar nu ne-or lega”, spune Eugenia. O altă jelitoare de profesie, Irina Sava, de 73 de ani, din Pârteştii de Jos, spune că această tradiţie nu va dispărea, chiar dacă cei din UE vor să schimbe ritualul. “Dacă ţi se boceşte mortul, asta înseamnă că a fost iubit. Şi când satul vine la priveghi, femeile se adună şi încep să bocească”, ne-a spus Irina Sava.(Cristina Scorţariu)

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News