Taranii nu vor mai putea vinde lapte si legume la marginea drumului

marginea soselelor si drumurilor nationale. Romania si Bulgaria doresc aderarea la UE in anul 2007, dar trebuie sa duca la bun sfarsit aceste angajamente pana la sfarsitul acestui an, daca doresc sa-si atinga scopul. Trebuie sa rezolve probleme legate de genetica si nutritia animalelor, sanatatea si igiena lor, precum si modernizarea tehnologiilor de colectare a alimentelor, procesarea si distributia lor. Gospodariile taranesti si procesa-rea alimentelor trebuie sa fie conforme standardelor Uniunii Europene in momentul aderarii tarii lor, daca doresc sa „ramana in afaceri”.
Taranca Gherghina Francu se opreste din lucru si alearga spre strada de fiecare data cand aude cate o masina trecand. Este disperata sa vanda cei cativa litri de lapte dati de vaca ei in dimineata aceea, pune laptele in cateva sticle de plastic folosite si le asaza pe un scaun in fata portii. „Este singura mea sursa de venit”, zice Gherghina. Are 52 de ani si locuieste in Adunatii Copaceni, un satuc situat la 23 de km sud de Bucuresti. Gherghina si majoritatea vecinilor ei nici macar nu au auzit de UE si de cerintele impuse.
„Taranii vor fi disperati. Toti vor intra in faliment, nu exista nici o cale ca taranii sa se poata adapta la aceste cerinte pentru ca ei nu au bani”, declara pentru Reuters analistul economic Ilie serbanescu. „Acest tip de taran/fermier va invada UE in cautarea unei slujbe”. Statisticile pentru Ungaria si Polonia, candidate pentru aderarea la UE, arata ca acestea nu au reusit sa asigure cetatenilor un consum de alimente care sa fie sigure si igienice dupa standardele UE. Ceea ce nu este foarte incurajator. La doar 66 din cei aproximativ 3.300 de cetateni/tarani polonezi care se ocupau cu procesarea carnurilor si a plantelor le-a fost acordata permisiunea de a exporta in UE. Ungaria va trebui sa recladeasca din temelii majoritatea abatoarelor. Aproape jumatate din fabricile poloneze procesatoare de carne au renuntat la ideea de a se adapta standardelor UE si isi vor inchide portile pana in luna mai a anului viitor. Daca nu o fac, Polonia risca sa primeasca interdictie pentru toate exporturile de carne in UE. in Romania si Bulgaria cel mai mare risc il prezinta alimentele vandute pe piata neagra. Autoritatile bulgare se tem ca produsele comercializate in magazine nu sunt mai sigure din punct de vedere igienic decat cele vandute de pe marginea drumului.
„Bulgaria nu are nici macar un singur magazin in care consumatorii pot sa fie siguri de faptul ca produsele expuse pe rafturi sunt verificate si sigure”, declara Iveta Minkova, expert al Federatiei Consumatorilor din Bulgaria. La un kilometru de casa Gherghinei este una dintre cele mai mari ferme de bovine din Romania, unde situatia nu este cu mult mai roza. Proprietarul Ion Tevanov nu are suficienti bani pentru a renova si moderniza aceasta ferma, care este aproape la fel ca in anul 1960, cand a fost construita de comunisti. Pentru a se incadra in standardele europene, Ion trebuie sa doteze ferma cu echipamente moderne si tehnologie de ultima ora pentru fabrica de lapte. Trebuie sa inlocuiasca cele 1.400 de bovine a caror carne este infestata cu un virus asemanator cu leucemia, deoarece aceasta carne este interzisa in UE. Oamenii de afaceri nu se grabesc sa investeasca in aceasta ferma, care nu e conforma standardelor UE si are datorii la stat. Ion s-a imprumutat de la banci, dar ratele si dobanzile abia ii permit sa traiasca. Batranul in varsta de 61 de ani, tatal a doi copii adolescenti, a declarat: „Ar fi mai simplu sa inchid, dar nu stiu sa fac nimic altceva, asa ca trebuie sa merg mai departe”. Guvernul roman e mult mai optimist, afirmand ca majoritatea fermierilor si taranilor romani se vor adapta: „Mai mult de 80% dintre ei si-au luat angajamentul ca vor investi pentru aducerea tehnologiilor si standardelor la nivelul normelor UE pana in anul 2007”, a declarat pentru Reuters Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. El a afirmat ca speranta o reprezinta aproximativ 350 milioane de euro din Fondul European acordat in cadrul programului SAPARD, o schema conceputa pentru a ajuta candidatii UE in imbunatatirea agriculturii si care ar trebui cheltuiti pentru modernizarea fermelor din Romania pana la sfarsitul anului viitor.
Steriu declara ca banii vor fi folositi pentru construirea a 150 de ferme noi. Dar speranta lui nu se extinde si in problema gospodariilor taranesti si a fermelor vechi, ca de altfel nici banii UE. Procesul de investitie a banilor a inceput, este drept, cam lent si, conform nenumaratelor semnale media, cam corupt.

Urmărește-ne pe Google News