Pe ce cheltuie țările NATO miliardele pentru apărare. De la submarine la un pod uriaș care ar putea transporta tancuri

Țările NATO investesc sume-record în apărare

Statele europene membre ale NATO și-au crescut, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, potrivit celor mai recente date publicate înaintea summitului Alianței, care se desfășoară anul acesta la Ankara, în Turcia. Majorarea vine după angajamentele asumate de liderii NATO la summitul de la Haga, desfășurat anul trecut, când statele membre au promis să aloce până la 5% din produsul intern brut pentru apărare și securitate.

În timp ce unele țări investesc în sisteme moderne de armament, altele finanțează proiecte de infrastructură strategică. Potrivit rapoartelor NATO, ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) și ale think tank-ului Atlantic Council, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, marcând cea mai mare creștere înregistrată din anii 50. În același timp, cheltuielile militare ale Statelor Unite au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit vrt.be.

Scăderea nu reflectă o reducere a bugetului militar american, ci este explicată în principal prin faptul că Congresul SUA nu a aprobat noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina. Totuși, pentru prima dată, statele europene preiau o parte mai mare din responsabilitatea privind propria apărare.

Statele din estul Europei conduc clasamentul investițiilor

Cele mai mari creșteri sunt înregistrate în statele aflate pe flancul estic al NATO.

Polonia alocă în prezent aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, sume considerabile, pe fondul percepției unei amenințări directe din partea Rusiei.

Norvegia a stabilit un record în cadrul Alianței, devenind primul stat european care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât Statele Unite. Fiecare cetățean norvegian contribuie, în medie, cu aproximativ 3.000 de euro anual la bugetul apărării, comparativ cu aproximativ 2.500 de euro în SUA.

Germania devine principalul investitor european în apărare

Cea mai spectaculoasă creștere aparține Germaniei.

Berlinul și-a majorat bugetul apărării cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, devenind astfel cel mai mare investitor european în domeniul militar.

Pentru a finanța aceste investiții fără a încălca regulile bugetare tradiționale, Germania utilizează un fond special, denumit Sondervermögen, creat în afara bugetului obișnuit.

Implementarea acestuia a necesitat inclusiv modificarea Constituției.

Belgia rămâne în urma altor state NATO

Nu toate statele membre au același ritm al investițiilor.

Belgia este menționată în mai multe rapoarte drept unul dintre statele care investesc mai puțin în modernizarea armatei. Deși alocă aproximativ 2% din PIB pentru apărare, conform vechiului obiectiv NATO, această valoare este considerată acum doar un prag minim.

O mare parte din bugetul belgian este destinată salariilor, pensiilor și cheltuielilor de funcționare, în timp ce doar aproximativ 13% este direcționată către achiziția de echipamente noi, precum avioanele de luptă F-35, fregatele și navele de deminare. Situații similare există și în alte state europene, unde costurile cu personalul reduc resursele disponibile pentru modernizarea armatei.

Eurofighter, submarine și sisteme anti-drone

Țările care și-au mărit semnificativ bugetele investesc în tehnologii moderne de luptă.

Germania a comandat noi avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme de apărare antiaeriană Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, concepute special pentru interceptarea dronelor la costuri reduse.

Necesitatea unor astfel de sisteme a devenit evidentă în războiul din Ucraina, unde drone relativ ieftine sunt adesea interceptate cu rachete extrem de costisitoare.

Regatul Unit direcționează zeci de miliarde de lire sterline către înlocuirea submarinelor nucleare din clasa Dreadnought și dezvoltarea unor noi submarine de atac în cadrul parteneriatului AUKUS, realizat împreună cu Statele Unite și Australia. Aceste programe reprezintă baza capacității britanice de descurajare nucleară și absorb o parte importantă din creșterea bugetului militar.

Noul obiectiv NATO: 5% din PIB

Noul obiectiv al NATO presupune alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare clasice – tancuri, avioane, muniții și trupe – iar 1,5% pentru investiții conexe apărării.

Acestea includ securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății în fața atacurilor hibride.

Experții atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor. În numeroase țări, podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar între 1% și 2% din bugetele apărării. Acest lucru creează riscul existenței unor armate foarte bine echipate pe hârtie, dar care întâmpină dificultăți logistice în cazul unei mobilizări rapide.

Italia a propus chiar includerea construcției unui pod peste Strâmtoarea Messina, care ar lega Sicilia de continent, în categoria investițiilor cu rol militar, argumentând că acesta ar putea facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict. Propunerea a stârnit însă întrebări în rândul aliaților privind modul în care sunt contabilizate investițiile destinate apărării.

Summitul NATO va clarifica direcția investițiilor

Summitul NATO de la Ankara este considerat unul decisiv pentru viitorul politicii de apărare europene.

În timp ce Europa se reînarmează într-un ritm fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece, rămâne de văzut dacă investițiile de sute de miliarde de euro vor conduce la consolidarea reală a capacităților militare sau dacă o parte dintre fonduri vor fi direcționate către proiecte cu valoare strategică discutabilă.

Ce cumpără țările NATO cu un buget de achiziții record: mega-poduri în Italia, submarine nou-nouțe, tancuri și avioane