Comentează„Vă scriu pentru a-mi exprima revolta în faţa unei situaţii de o gravitate extremă care răzbate din mass-media ultimelor zile şi despre care nu aţi binevoit să aveţi până acum vreo reacţie. Este vorba despre dezvăluirile terifiante potrivit cărora procurorul general al României, persoană care ar trebui să fie un model de etică şi de conduită pentru magistraţii acestei ţări, s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist.
Dl. Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce priveşte persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, şicanat, torturat şi lipsit de libertate de către regimul comunist”, se arată în scrisoarea deschisă a preşedintelui Senatului.
„România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990”
Călin Popescu Tăriceanu mai precizează că România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990 și a pierdut ocazia a transpune în viață Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care ar fi blocat accesul în funcțiile înalte ale foștilor securiști și nomenclariștilor comuniști și ar fi contribuit major la asanarea societății.
„Faptul că am ratat această șansă nu trebuie să presupună automat, însă, dreptul celor care au scăpat atunci neatinşi de rigorile legii, ori măcar ale moralei, să ni se înfăţişeze astăzi drept repere morale şi profesionale ori, mai grav, să devină actori de prim rang ai împărţirii legii.
Înclin să cred că altul era sensul celebrului manifest nouăzecist «Apel către lichele» al unuia dintre admiratorii dvs. Nu vreau să ajungem într-o zi să constatăm că prăbuşirea comunismului a conservat intact, din păcate, dreptul copiilor torţionarilor noştri de a ajunge, în timp, torţionarii copiilor noştri. Fără atitudini ferme, mi-e teamă că deznodământul va fi inevitabil”, mai scrie președintele Senatului.
Tăriceanu este de părere că se impune clarificarea de urgență a informațiilor potrivit cărora Augustin Lazăr ar fi aparținut la grupul procurorilor comunişti absolvenţi ai celebrei Şcoli de la Bran.
„Cum se ştie, acea şcoală a format, începând din 1969, toţi procurorii care aveau să fie folosiţi în aplicarea directivelor partidului comunist şi ale Securităţii privind anchetarea şi reprimarea brutală a tuturor cetăţenilor români care îndrăzneau să mişte în front.
O şcoală care, prin profesori provenind din Miliţie, Securitate şi de la Academia «Ştefan Gheorghiu», instruia procurorii comunişti, atent selectaţi, cum se făceau anchetele «speciale» pe bază de tortură, şantaj, substanţe halucinogene, cum să închidă ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum să şantajeze judecătorii care nu erau dispuşi să «coopereze» suficient, cum să li se facă înscenări avocaţilor, cum să se accepte necondiţionat mandatele Securităţii de percheziţie, ori de arestare, pe bază de probe falsificate şi multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim că au apărut mărturii directe vizavi de aceste practici odioase.
Din nefericire, aceste fapte au continuat să fie atent mascate după căderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete în cazul multor magistraţi. În acest caz văd că se află şi actualul procuror general a cărui mapă profesională a fost atent albită de prietenii lui din umbră. Dl. Augustin Lazăr, pus în faţa dovezilor de netăgăduit, a recunoscut rolul jucat în cazul disidentului Iulius Filip, dar susţine că era vorba de un rol minor. Îl vom crede pe cuvânt? Vom lăsa lucrurile aşa cum sunt? Vom continua să tolerăm ca procurorii oneşti ai României să fie conduşi de un complice al regimului securisto-comunist?”, mai afirmă Călin Popescu Tăriceanu.
Președintele Senatului i-a cerut lui Klaus Iohannis să semneze urgent decretul de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr.
„Vă cer, astăzi, dle. preşedinte, să vă intraţi în rolul constituţional de garant al democraţiei şi să semnaţi urgent decretul de revocare din funcţie a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus menţionate, care nu fac decât să agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisă de ministrul justiţiei. Aveţi astăzi ocazia să dovediţi că independenţa justiţiei pe care o clamaţi în fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu în care credeţi cu adevărat”, conchide Călin Popescu-Tăriceanu.
Și Olguța Vasilescu i-a cerut demisia lui Augustin Lazăr, după ce procurorul general a fost acuzat că a refuzat eliberarea unui disident anticomunist.
De asemenea, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a cerut luni demisia procurorului general şi ca acesta să prezinte scuze public preşedintelui şi tuturor românilor după ce site-ul Lumea Justiției a publicat informaţii un procuror din judeţul Alba, cu numele de Augustin Lazăr, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist la mijlocul anilor 80.
Potrivit sursei citate, numele procurorului din acest caz este identic cu cel al actualului procuror general al Romaniei, iar cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din Alba, judeţ din care provine şi actualul procuror general.
Jurnaliştii de la Lumea Justiţiei precizează că nu ştiu dacă procurorul din această cauză este unul şi acelaşi cu actualul procuror general, Augustin Lazăr. Potrivit Agerpres, procurorul general Augustin Lazăr a făcut ulterior precizări în legătură cu articolele de presă în care era acuzat că a refuzat eliberarea unui dizident anticomunist din Penitenciarul Aiud la mijlocul anilor 80, susţinând că doar instanţa de judecată avea atributul de a pune în libertate condamnații.
Într-un mesaj pe Facebook, Augustin Lazăr susţine că, în perioada 1985 – 1986, a activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care a îndeplinit periodic şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată.
Citește și:
Negociatorul şef al UE, scenariu presimist despre Brexit. „Marea Britanie are trei opțiuni”
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!