Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Libertatea a discutat cu expert dintr-o primărie care a rezolvat de mult aceste probleme: Helsinki, capitala Finlandei, un oraș în care trăiesc (incluzând zona metropolitană) puțin peste un milion de locuitori.
Iată, în câteva cifre şi date, cum arată o capitală europenă despre care se poate spune că a câştigat lupta cu poluarea şi cu traficul aglomerat:
- 1.200 de kilometri de piste pentru
biciclete - 3.000 de biciclete publice şi 340 de
staţii de închiriere - Reţea vastă de transport public: tramvaie,
autobuze, metrou, feribot şi tren local, renunite sub o singură autoritate, cu
bilet unic - Helsinki doreşte să ajungă “capitala
mondială a mersului pe jos” - Planul autorităţilor este ca până în 2025
nevoia unei maşini personale în oraş să fie eliminată - În 2019, 85% din toate drumurile făcute în
Helsinki au fost efectuate cu ajutorul mijloacelor alternative de transport.
Toate acestea, fără ca Helsinki să taxeze maşinile personale. Am vorbit cu Esa Nikunen, directorul general al departamentului de mediu din capitala Finlandei, pentru a afla cum au reuşit.
Secretul: transport public ieftin şi eficient
Este un “secret” uşor de aflat, dar dificil de pus în practică, însă este singura cale prin care un oraş se poate dezvolta. Helsinki este dovada vie. L-am întrebat pe Esa Nikunen ce ar trebui să facă un oraş ca Bucureştiul pentru a ieşi din cercul vicios în care se află din punctul de vedere al transportului.
“Cred că strategia este de a face transportul public foarte competitiv şi uşor de utilizat pentru oameni. Dacă strângeţi bani prin taxe, eu le-aş folosi în acest scop. Aţi avea un sistem public mai bun.
Esa Nikunen
Nu ştiu cum e în Bucureşti, dar aici, în Helsinki, oamenilor le place foarte mult să meargă cu bicicleta, chiar pe distanţe mici. Sistemul este ieftin şi popular. Este şi asta o posibilitate”, a spus el.
În Helsinki,
banii au venit din taxele generale plătite de cetăţeni. Ei au început invers:
au dezvoltat un sistem bun şi au încurajat oamenii să îl folosească, aşa încât,
la final, nu prea mai aveau ce să taxeze suplimentar.
Esa explică însă
că şi taxarea poate funcţiona, dacă banii sunt apoi investiţi transport public.
“În total, procentajul călătoriilor cu mijloace alternative de transport este de 85% în Helsinki. Cred că este unul dintre cele mai înalte procentaje din lume. Deci, doar 15% dintre călătorii sunt cu maşini personale”, ne-a spus el.
Taxarea, o măsură controversată și la Helsinki
Calitatea aerului
este bună, traficul este lejer, iar oamenii nu mai simt nevoia că au nevoie de
maşină personală pentru a se deplasa.
“Am încercat să
creştem utilizarea bicicletelor în oraş. Am construit noi piste şi unele dintre
ele sunt curăţate şi în timpul iernii, pentru a avea mai mulţi oameni care
folosesc bicicleta şi iarna, când avem foarte multă zăpadă”, a spus Esa
Nikunen. Şi el merge zilnic cu bicicleta la muncă.
“Nu e cazul ca
maşinile să fie impozitate”, spune el. Nu este doar o problemă de mediu,
recunoaşte însă: “Este şi o problemă politică, a consiliului local. Este o
măsură controversată, aş spune. Nu toate partidele sunt de acord cu asta. Dar,
oricum, emisiile sunt în scădere şi calitatea aerului e bună”.
Ambiţiile finlandezilor: emisii nete zero în doar 15 ani
Toţi aceşti paşi
au făcut ca Helsinki să-şi revizuiască planul pentru a atinge un nivel net al
emisiilor de carbon de zero. Iniţial, voiau să o facă până în 2050. Şi-au dat
seama că pot până în 2035.
“Asta înseamnă că
trebuie să reducem emisiile în toate sectoarele, unul dintre ele fiind, desigur,
traficul. Încălzirea este cea mai importantă sursă de emisii în Helsinki,
aproximativ 60% dintre emisii sunt din cauza termoficării, pentru că avem o
climă destul de rece. Al doilea sector este traficul, 23% dintre emisii vin de
acolo”, explică Esa Nikunen, directorul general al departamentului de mediu din
Helsinki.
Un alt obiectiv, informal, este ca Helsinki să ajungă “capitala mondială a mersului pe jos”. Societatea de transport din Helsinki încurajează oamenii să lase autobuzele electrice şi să se deplaseze şi pe jos.
În 10 ani, fără mașini personale
Şi, poate cel mai
ambiţios proiect, este ca în următorii 10 ani să elimine complet nevoia unei
maşini personale. O idee în lucru este o aplicaţie universală, care să
funcţioneze şi ca hartă, ghid al transportului public şi platformă de plată a
călătoriilor. “Mobility-on-demand” – Mobilitate la cerere.
Punctul comun al
tuturor acestor planuri este subliniat din nou de Esa Nikunen:
“Avem, aş putea spune, un sistem de transport public foarte bun. A fost îmbunătăţit de la an de an de foarte mult timp”.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!