32 comentarii- Toți românii care vor cumpăra băuturi în ambalaje de plastic, sticlă sau aluminiu vor plăti, începând cu 30 noiembrie, o garanție de 50 de bani pe fiecare recipient. Practic, oricând cumperi apă, suc, bere sau vin între 0,1 și 3 litri vei lăsa 50 de bani pe fiecare unitate achiziționată.
- Banii vor fi recuperați după ce consumatorii vor duce ambalajele înapoi la magazin. Acestea pot fi returnate în orice magazin, indiferent de unde este luat produsul.
- Toate magazinele, inclusiv cele mici, de cartier, sunt obligate să preia ambalajele. Acestea trebuie să fie golite și să nu fie turtite sau presate pentru ca ele să poată fi scanate de automatele de colectare sau de echipamentele de numărare și sortare.
- Legea vizează creșterea reciclării, protejarea mediului și vine după mai mulți ani de amânări.
- RetuRO, compania care se ocupă de reciclarea deșeurilor strânse, compară sistemul cu cărucioarele de la supermarket: „Printr-o analogie foarte simplă, Sistemul de Garanție-Returnare este similar cu utilizarea cărucioarelor de cumpărături în supermarketuri – clientul împrumută căruciorul în baza unei garanții de 50 de bani și, ulterior, după finalizarea cumpărăturilor, pentru a recupera garanția, trebuie să returneze căruciorul”.
- Compania are ca acționari atât asociațiile retailerilor și producătorilor de băuturi, cât și statul. Aceasta a fost înființată în 2022 și desemnată administrator al sistemului de garanție returnare în 24 august 2022.
Micii afaceriști vor să nu fie amendați timp de 6 luni
Reprezentanții micilor afaceri spun că nici firmele și nici sistemul RetuRO nu sunt gata și cer păsuire din partea autorităților.
„Nu sunt pregătite nici firmele, nici sistemul. Va lua timp îndelungat să se alinieze, cererea noastră e ca în cel puțin în primele 6 luni să nu fie date amenzi, ci doar îndreptări și avertismente”, a declarat, pentru Libertatea, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
RetuRO voia amânare
În luna septembrie, RetuRO cerea o amânare cu trei luni a intrării în vigoare a sistemului de garanție-returnare, atrăgând atenția că o lansare prematură ar pune în pericol încrederea consumatorilor, producătorilor și comercianților, conform Cursdeguvernare.ro.
RetuRO identifica atunci mai multe lipsuri:
- Necesitatea creării a încă 11 centre de sortare, față de cele 6 din dosarul de acreditare.
- Populația nu are cunoștințe despre funcționarea sistemului.
- 1.500 de producători erau atunci în proces de semnare a contractelor cu RetuRO.
- Compania era în proces de selecție a firmei care să asigure transportul deșeurilor.
Ministerul Mediului nu a fost de acord cu amânarea
Mircea Fechet, ministrul Mediului, a respins la acel moment solicitarea, afirmând că sistemul ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru 1 octombrie 2022 și apoi pentru 30 noiembrie.
„O țară nu se poate construi din amânări și nu putem perpetua acest sistem al amânărilor”, a spus Fechet.
Acesta a afirmat că doar un PET din zece se reciclează în România, iar implementarea acestui sistem ar face ca 90% să fie reciclate.
„Industria a avut la dispoziție cinci ani, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem”, a afirmat atunci Fechet.
Ministerul Mediului nu a răspuns până acum întrebărilor trimise de ziar.
Malta și Slovacia au avut termene mai lungi
Anca Marinescu, directorul de afaceri corporative al RetuRO, a afirmat pentru Libertatea că termenul alocat pentru implementare a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus de RetuRO în dosarul de acreditare.
De asemenea, susține că Malta și Slovacia, state mai mici decât România, au beneficiat de o perioadă de implementare de 2 ani de la acordarea licenței pentru sistem.
În privința micilor comercianți, aceasta precizează că cei cu magazine sub 200 de metri pătrați se pot asocia și pot organiza puncte de colectare împreună cu primăriile, detaliile fiind stabilite la nivel local.
În schimb, Marinescu susține: „Am observat o lipsă de cunoștințe esențiale la publicul cu care interacționăm, despre modul în care funcționează sistemul”.
Primul centru, la Cluj
Concomitent, și construirea celor 17 centre regionale s-a dovedit dificilă.
„Primul centru va fi funcțional în 30 noiembrie, în județul Cluj, iar următoarele vor fi lansate progresiv, până la finalul anului următor. La sfârșitul lunii februarie va fi operațional centrul din județul Timiș, iar în aprilie sunt pregătite pentru deschidere centrul din județul Bacău și cel din Otopeni”, a declarat Marinescu.
Aceasta mai spune că în decembrie va fi testat sistemul IT, care integrează 80.000 de operatori economici și care trebuie să coreleze date despre stocare și returnare pentru 7 miliarde de ambalaje.
Toate investițiile sunt realizate dintr-un credit de 85 de milioane de euro contractat de companie în această vară.
Marii retaileri promit că vor fi pregătiți
Marile lanțuri de supermarketuri și hipermarketuri susțin că sunt în grafic.
Libertatea a întrebat toți marii retaileri dacă sunt pregătiți să colecteze PET-urile, dozele și sticlele de la consumatori.
Majoritatea lor au afirmat că sunt sau vor fi gata pentru implementarea sistemului până la data de aplicare, iar unii dintre aceștia deja colectează și reciclează deșeuri pe cont propriu.
Carrefour spune că toate magazinele sale vor avea echipamente de colectare.
„Dispunem de o infrastructură modernă de colectare, adaptată în funcție de fiecare format de magazin – hipermarket, market, express și discount, Supeco. Astfel, suntem pregătiți să colectăm automatizat un număr mult mai mare de ambalaje decât cele provenite din activitatea noastră de zi cu zi”, au declarat reprezentanții companiei.
Societatea precizează că derulează deja campanii prin care acordă fructe și legume celor care reciclează.
Carrefour deține atât lanțul de hipermarketuri omonime, cât și rețelele Market și Express, dar și lanțul Supeco.
În total, acestea au consemnat în 2022 vânzări totale de 14,75 de miliarde de lei și un profit total de 329 de milioane de lei.
De asemenea, grupul francez a anunțat în acest an că va prelua și lanțul Cora din România, cu afaceri totale de 1,5 miliarde de lei.
Auchan oferă vouchere, nu bani
Auchan spune că a început să instaleze aparate de tip RVM (de la reverse vending machine – n.r.), în care clienții introduc ambalajele, încă din luna aprilie. Grupul oferă clienților 50 de bani pe fiecare PET, ambalaj sau sticlă reciclate, sub formă de voucher.
„În prezent, avem zone de colectare la nivel național în peste 90% din magazine. Continuăm să integrăm aparatele RVM și în restul rețelei, urmând ca la 30 noiembrie, toate magazinele Auchan să fie echipate corespunzător. Fiecare punct de colectare din magazinele mari – hipermarketuri și supermarketuri – este echipat cu 2-4 aparate de reciclare, iar în magazinele de ultraproximitate este disponibil câte un astfel de aparat”, a precizat retailerul.
Auchan precizează că din aprilie până acum a colectat 27 de milioane de ambalaje.
Grupul francez a raportat anul trecut afaceri de 6,9 miliarde de lei și un profit de 100 de milioane de lei.
Pe lângă hipermarketurile proprii, Auchan operează și magazine MyAuchan în benzinăriile Petrom.
Penny: 340 din 352 de supermarketuri au echipamente
Retailerul Penny, deținut de grupul german REWE, spune că are instalate echipamente în 340 din cele 352 de supermarketuri pe care le are în România, dar apreciază că toate vor fi echipate corespunzător.
Considerăm că este un efort comun, de aceea ne încurajăm clienții și toți românii, în general, să se implice cât mai mult în procesul de reciclare. Este un obicei bun în primul rând pentru noi, dar și pentru copiii, familiile noastre și comunitățile în care trăim.
Penny:
Lidl, aproape toate magazinele sunt pregătite
Lidl afirmă că 347 din cele 352 de magazine ale sale sunt deja dotate cu aparate de colectare separată automată, iar restul vor fi funcționale în curând, astfel că până la 30 noiembrie vor fi pregătite toate.
Retailerul spune că a testat deja cu succes sistemul în două orașe, pe o perioadă de două săptămâni, în Cluj și în Bacău.
Lidl este cel mai mare retailer din România în funcție de cifra de afaceri, cu 18,49 de miliarde de lei în 2022. De asemenea, este și cel mai profitabil, consemnând un câștig net de 1,05 miliarde de lei anul trecut.
Kaufland a recuperat milioane de recipiente într-o singură săptămână
Nu au răspuns însă unele dintre cele mai mari grupuri de retail din țară: Kaufland, Mega Image și Profi. De asemenea, nu au răspuns nici grupul elvețian Selgros și nici cel german Metro.
Kaufland este al doilea retailer din România ca mărime, după Lidl, având vânzări de 16 miliarde de lei în 2022. Lanțul de hipermarketuri a consemnat un profit net de 884 de milioane de lei anul trecut.
Kaufland a anunțat la începutul lunii octombrie că a colectat 11,2 milioane de recipiente într-o singură săptămână, în cadrul unei campanii.
Atât Lidl, cât și Kaufland sunt deținute de grupul german Schwarz.
Mega Image cumpără Profi
Mega Image este al șaselea retailer din România după vânzări, cu afaceri totale de 8,7 miliarde de lei în 2022, cu un profit net de 139,6 milioane.
În România, compania are 969 de magazine sub brandurile Mega Image și Shop & Go.
Profi este al treilea retailer din România, cu vânzări de 11,6 miliarde de lei pentru anul trecut și o pierdere de 285 de milioane de lei. Retailerul are 1.650 de magazine în țara noastră.
Mega Image este deținut de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, iar Profi – de fondul MidEuropa Partners.
Recent, Ahold a anunțat achiziționarea Profi. Tranzacția va fi încheiată doar după aprobarea autorităților de reglementare.
Selgros, Metro
Selgros are 23 de magazine cash&carry în țara noastră și este deținut de grupul elvețian Transgourmet. Acesta a avut în 2022 afaceri de 4,2 miliarde de lei și un profit net de 103 milioane de lei.
Grupul german Metro este al cincilea retailer din România ca mărime. A consemnat vânzări de 9,3 miliarde de lei și câștig de 38 de milioane de lei. Acesta operează și franciza La Doi Pași, care numără peste 2.100 de magazine.
Alte rețele de magazine din țară sunt deținute de oameni de afaceri români, respectiv Diana (deținut de familia Crăciunescu), Annabella (familia Mutu) sau EuroMarket (Daniel Munteanu).
Foto ilustrativ: Shutterstock