“România are o povară de boală cardiometabolică inimaginabilă. Avem cea mai mare incidenţă a diabetului zaharat din UE, 11,6% pe segmentul 18-65 ani, şi vorbim de cei deja diagnosticaţi”. Aceste statistici l-au făcut pe senatorul USR Adrian Wiener să depună un proiect de lege prin care vrea suprataxarea companiilor care depăşesc o anumită cantitate de zahăr în băuturile răcoritoare. Iniţiativa sa a avut succes printre aleşi, ca atare a fost semnată de parlamentari de la toate partidele politice.

Motivele unei astfel de schimbări sunt evidente, susţin atât politicienii, cât şi medicii. Statisticile la nivel european arată că ţara noastră este campioană la diabetul zaharat, dar ocupă şi primele locuri la obezitate. De altfel, şi mişcările din Europa încurajează o schimbare de paradigmă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat reducerea conţinutului de zaharuri din băuturi cu 10% până în 2020.

Ca atare, potrivit proiectului de lege, băuturile răcoritoare ar urma să fie taxate astfel:

  • acciză în cuantum de 33 lei/hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zahar liber între 5 și 8 g/100 ml;
  • acciză în cuantum de 100 lei/hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zahar liber peste 8 g/100 ml.

Ca o comparaţie, un pahar de băutură îndulcită conţine 40 de grame de zaharuri, echivalentul a 10 linguriţe de zahăr cristalin.

“Avem o problemă foarte mare în România. Cel mai mare risc la adresa sănătăţii este riscul alimentar. Efectul scontat nu e inaccesibilizarea produsului, nu scumpirea, ci un stimulent pentru producători de a scădea cantitatea de zaharuri adăugate. Nu e o taxare primitivă, ci proporţională pentru conţinutul de zaharuri. Cum să nu intervii, dacă eşti responsabil?”, a explicat senatorul USR Adrian Wiener, pentru Libertatea.

Alternative există, susţine el. Oricine are de ales şi acum între un suc natural de fructe sau unul carbogazos. Diferenţa de preţ însă îi face pe români, de cele mai multe ori, să aleagă produsul mai ieftin şi, deci, mai nesănătos. Iar scopul proiectului de lege este ca cele două tipuri de produse să aibă preţuri şi cantităţi similare de zaharuri, a subliniat iniţiatorul proiectului.

Anul acesta, Marea Britanie, Irlanda şi Africa de Sud au introdus acciza pe zahărul din băuturile nealcoolice.

Proiectul este susținut de toate partidele

Ideea a avut succes printre parlamentari, aşa că deputaţi şi senatori de la toate partidele au semnat iniţiativa. Inclusiv fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog. De altfel, în programul de guvernare votat în Parlament, odată cu Guvernul condus de Mihai Tudose, era prevăzută o taxă pe produse nocive asupra sănătăţii, de tipul taxă pe zahăr sau taxă pe fast-food. Coaliţia de guvernare a renunţat, ulterior, la o astfel de măsură.

Chiar dacă recunoaşte că, uneori, mai greşeşte şi consumă băuturi îndulcite, Alina Gorghiu a semnat şi ea. Senatoarea PNL subliniază rata în creştere a obezităţii infantile.

„Este un proiect legat de sănătatea publică, cât se poate de necesar. Trebuie să avem atenţie la alimentaţie. Am trăit pe pielea mea ce înseamnă să bei şi să mănânci nesănătos. Mai beau băuturi carbogazoase, dar încerc să mă ţin departe de ele. E foarte nociv pentru organism consumul unor astfel de băuturi pe termen mediu şi lung şi trebuie să lucrăm la educaţia oamenilor”, a spus Gorghiu, pentru Libertatea.

Ce spun specialiștii

Dincolo de interesele electorale ale politicienilor, proiectul este bine primit mai ales de lumea medicală. Specialiştii în nutriţie şi boli metabolice spun că o astfel de măsură este de mult aşteptată, dar trebui să vină la pachet şi cu investiţii în prevenţie. Medicul specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice Luiza Pîrvu le cere aleşilor să promoveze şi să finanţeze cursuri în şcoli, în domeniul alimentaţiei sănătoase.

„Ar fi de bun augur dacă banii colectaţi s-ar folosi pentru a educa populaţia, apropo de alimentaţie sănătoasă. Ar trebui să fie ore în şcoli, să-i înveţe pe copii despre alegeri sănătoase”, a precizat specialistul, pentru Libertatea.

Zahărul în sine prezintă două pericole, spune ea. În primul rând, nu doar cel rafinat, ci dulcele în general, poate fi dăunător dacă este consumat în exces.

„Zahărul e folosit de corp pentru energie, nu trebuie să-l privim ca pe un bau-bau. E vorba despre tot ce înseamnă exces, asta se traduce în obezitate, creşterea numărului de copii cu diabet de tip II, adică forma de epuizare. Zahărul ar trebui să fie în cantităţi cât mai mici şi cât mai puţin procesat”, avertizează medicul Luiza Pîrvu.

Apoi, dulcele creează dependenţă. Şi cu cât ne obişnuim corpul să consume mai des şi în cantităţi mai mari astfel de produse, cu atât creşte riscul de diabet zaharat. Iar asta se vede cel mai mult în rândul copiilor. În România, 21,3% dintre cei peste 18 ani suferă de obezitate şi alţi 31,1% sunt supraponderali. Mai mult, 24,5% dintre copii sunt obezi.

Proiectul de lege ar avea şi impact bugetar pozitiv. Potrivit estimărilor făcute de iniţiatori, aproape 300 de milioane de euro ar veni la bugetul de stat.

Citeşte şi: REPORTAJ/Dacian Cioloş a început lupta pentru „cele două Românii reale”:„Oamenii care merg la mici şi bere sunt captivi unui partid”

 

Urmărește-ne pe Google News