Noile variante fiscale din coaliție. Cât vor fi impozitele pe locuințe și mașini de lux sau pe salariile din IT. Majorări de accize și TVA. PSD și PNL atacă profitul IMM-urilor și taie din banii de investiții

• Impozitul pentru locuințele peste 500.000 de euro va fi de 0,5% din valoarea imobilelor, nu 1% cum ceruse PSD. De asemenea, impozitul pentru mașinile peste 100.000 de euro va fi tot de 0.5%, au precizat surse guvernamentale pentru Libertatea.
• „Decât să vină FMI să crească TVA la 25%, să crească impozitul pe venit la 15%, să rămânem fără fonduri europene și cu șantiere goale, mai bine luăm acum măsurile”, susțin sursele citate de ziar.
• Patronatele critică dur planurile Guvernului.

PSD și PNL negociază un pachet de 67 de măsuri fiscal-bugetare pentru a acoperi gaura de la buget, iar introducerea de noi taxe, impozite și accize va deveni o realitate în trei etape: 1 septembrie 2023, 1 octombrie 2023 și 1 ianuarie 2024, potrivit informațiilor obținute de Libertatea din Coaliție. 

Guvernul trebuie să acopere rapid, până la finalul anului, o gaură de 30 de miliarde de lei, au precizat surse guvernamentale. Ținta de deficit asumată, de 4.4% din PIB, poate fi majorată doar până la 5% din PIB, potrivit declarațiilor ministrului de finanțe, altfel România riscă să piardă fondurile europene.

Consiliul Fiscal avertizase în decembrie 2022 că bugetul pentru acest an are venituri supraestimate, iar deficitul ar putea ajunge la 5,7% din PIB. Depășirea țintei de deficit aduce, pe lângă pericolul pierderii unor fonduri europene, împrumuturi pentru stat și populație la dobânzi mai mari.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Ultima ședință a Coaliției s-a desfășurat, luni, la Palatul Victoria, iar măsurile fiscal-bugetare sunt aproape de finalizare.

În varianta din draftul privind măsurile fiscal-bugetare, publicat de mai multe site-uri, marți, apăruse informația că TVA crește pentru cărți de la 5% la 9%, iar dividendele vor fi impozitate cu 10%, în loc de 8%.

„Era vorba de un draf vechi de vechi de zece zile. El a fost actualizat ieri, în ședința Coaliției, după o nouă rundă de negocieri între PSD și PNL. România nu poate să fie un paradis fiscal pentru IMM-uri și IT, cu un regim preferențial care nu există în toată Uniunea Europeană. Comisia Europeană solicită să renunțăm la facilitățile fiscale și să menținem ținta de deficit”, au declarat pentru Libertatea sursele citate.

Impozit redus pentru locuințele de lux la 0,5%. Și mașinile de lux vor plăti un impozit nou de 0,5%

Guvernul pregătește mai multe majorări de taxe și impozite de la 1 septembrie și 1 octombrie.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Impozitul de 1% pentru locuințele cu o valoare mai mare de 500.000 de euro, dorit insistent de PSD, a fost convenit în Coaliție să scadă la 0,5%. Astfel, dacă se va aplica, proprietarul unor imobile care au o valoare de peste 2,5 milioane de lei va plăti un impozit anual de 2.500 de euro (aproximativ 12.500 de lei).

„Proprietățile nu vor fi urmărite de autoritățile locale, ci la nivel central, printr-un soft care interoghează toate bazele de date, se poate vedea averea unei persoane”, au explicat surse guvernamentale pentru Libertatea.

Pe lângă vile, vor fi taxate și mașinile de lux.

„Noutatea este că s-a introdus același impozit și pentru mașinile de lux, tot 0,5%, pentru mașinile care au o valoare peste 100.000 de euro și o vechime sub cinci ani”, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea. 

În acest caz, orice mașină cu o valoare de 100.000 de euro va avea un impozit suplimentar de 500 de euro anual.

Suma estimată de Guvern prin impunerea celor două impozite pentru proprietățile și mașini de lux este de 200 de milioane de lei.

„Nu are un impact bugetar major, dar sunt impozite cu o valoare simbolică, impozitarea luxului. Mai mult e un semnal transmis, nu o sursă majoră pentru buget”, au precizat sursele citate.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

PSD și PNL vor 3,1 miliarde de la IMM-uri

Guvernul mizează însă pe banii care vor veni la buget prin taxarea mai dură a IMM-urilor. Potrivit datelor de la Palatul Victoria, România are 390.000 de IMM-uri, cifra de afaceri este 250 de miliarde de lei, iar profitul este de 66 de miliarde de lei.

„Aproape 30% este profit. Nu e o formă de susținere a afacerilor, este optimizare fiscală. Dacă impozitul se aplică pe cifra de afaceri, nu mai au ce cheltuieli să ascundă”, au declarat surse guvernamentale.

În prezent, IMM-uri plătesc la bugetul de stat 1% impozit dacă au  venituri sub 500.000 de euro și cel puțin un angajat.

Introducerea unor impozite suplimentare de până la 3% pentru IMM-urile cu o profitabilitate de peste 30% ar putea aduce în plus la bugetul de stat 3,1 miliarde de lei, precizează surse din Coaliția de guvernare.

„Dacă migrează spre PFA nu e bine, dacă migrează spre impozit pe profit e 16%. Poate le convine să stea cu 3% pentru cei care depășesc 300.000 de lei. E o formă rezonabilă”, au afirmat surse din Guvern pentru Libertatea, întrebate dacă nu s-ar desființa multe IMM-uri în urma aplicării măsurii.

Impozit nou de 1.500 de lei lunar pentru un IT-ist cu venit de 25.000 de lei

Pentru domeniul IT, PSD și PNL sunt aproape de o înțelegere pentru introducerea impozitului pe venit peste suma de 10.000 de lei, care rămâne plafon neimpozabil, au spus surse din Coaliție. 

Impozitul de 10% ar fi plătit doar pentru diferența de peste 10.000 de lei.

Spre exemplu, un angajat din IT care câștigă 25.000 de lei lunar, ar urma să plătească impozitul doar pentru diferența între 10.000 de lei și 25.000 de lei. Impozitul ar fi, lunar, de 1.500 de lei.

„Impozitul este de bun simț. Nu există în UE un sistem fiscal mai prietenos pentru IT. Varianta cu 10.000 de lei este aproape de final, nu credem că vor mai apărea modificări. Comisia Europeană a cerut ca prin aplicarea PNRR să dispară și plafonul de 10.000 de lei”, este poziția surselor de la Palatul Victoria consultate de Libertatea.

Impactul bugetar pentru această măsură e aproximat la 6 miliarde de lei, susțin reprezentanții Coaliției.

Guvernul intenționează să reducă treptat sistemul de facilități fiscale.

O măsură vizează și introducerea plății CASS de 10% pentru sectorul construcțiilor, agricultură și industria alimentară.

Crește TVA pentru locuințe de la 5% la 9%

Cota de TVA pentru cumpărarea de locuințe cu o valoarea de piață sub 120.000 de euro și mai mici de 120 mp va crește de la 5% la 9%, au afirmat surse guvernamentale pentru Libertatea.

Toate serviciile și bunurile care aveau TVA de 5% vor crește la 9%, cu excepția vânzării de cărți și manuale. Locuințele cu o valoare mai mare de 120.000 de euro vor avea TVA de 19%.

„Cota de TVA de 5% va fi practic desființată”, a explicat un lider din Coaliție.

Taxă nouă pentru produsele care conțin mult zahăr. Acciză majorată la alcool cu 10%. Se iau banii de investiții

Potrivit mai multor surse guvernamentale, deficitul bugetar va fi acoperit din sumele încasate de la IMM-uri, eliminarea unor facilități fiscale și creșterea TVA. De asemenea, Guvernul mizează și pe banii de la investiții.

„Noua taxă se va aplica produselor care conțin mai mult de 5 grame sau miligrame de zahăr la 100 de grame”, au dezvăluit surse din Coaliție.

Guvernul va majora acciza pentru alcool de la 1 septembrie, dar nu va aplica măsura și pentru industria tutunului.

„Acciza la alcool se va majora cu 10%. Decizia e aproape finală, 1 septembrie e aproape”, au spus sursele citate.

Sursele consultate de Libertatea precizează că din economiile făcute după Ordonanța de Urgență din iarnă privind cheltuieli cu materiale și servicii se pot strânge până la 5 miliarde de lei.

Impactul bugetar pentru noile taxe și impozite, calculat la Palatul Victoria până la finalul anului, ar fi de 6,2 miliarde de lei.

„La acestea se adaugă partea de investiții nerealizate, există indicii că nu vor fi realizate investiții de 112 miliarde. Anii trecuți s-a realizat cel mult 80 de miliarde. Din banii de la investiții mizăm pe 20 – 30 de miliarde de lei, că ne ajută să acoperim deficitul”, au explicat mecanismul surse guvernamentale pentru Libertatea.

Oficialii guvernamentali susțin că măsurile care se vor aplica de la 1 ianuarie 2024 vor aduce la bugetul de stat 32 de miliarde de lei anul viitor. Cu toate acestea, deficitul bugetar ar trebui să se încadreze sub plafonul de 3% la final de 2024.

În acest caz, guvernul ar trebui să reducă cheltuielile cu alte 20 de miliarde de lei față de 2023 pentru a atinge noua țintă de deficit.

„Trebuie disciplină pentru toți. Urmează alte două Ordonanțe pentru combaterea evaziunii fiscale și alta pentru digitalizare după Ordonanțele privind măsurile fiscal-bugetare. Decât să vină FMI să crească TVA la 25%, să crească impozitul pe venit la 15%, să rămânem fără fonduri europene și cu șantiere goale, mai bine luăm acum măsurile”, a fost poziția unui oficial guvernamental pentru Libertatea.

Patronatele critică planurile Guvernului: Să-și reducă mai întâi cheltuielile

Anunțatele măriri de taxe și impozite sunt criticate vehement de reprezentanții mediului de afaceri. Într-un text apărut în Ziarul Financiar de luni, președintele organizației Concordia, Dan Șucu, susține că statul ar trebui să-și micșoreze cheltuielile în primul rând.

„În discuţiile pe care le-am avut cu Guvernul şi coaliţia de guvernare ni s-a explicat de ce sunt necesare creşteri de taxe şi impozite şi răspunsul nostru este simplu: noi nu putem accepta ca Guvernul să introducă noi taxe cu aplicabilitate imediată. Nu avem puterea de a decide, dar opinia noastră este fermă. Codul Fiscal impune un minim de 6 luni de zile pentru orice modificare de substanţă. Măcar asta să respectăm”, afirmă Șucu.

„Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public. Când realizezi la jumătatea anului că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este atât de mare, atunci problema este la construcţia bugetară, nu la contribuabili. Bugetul trebuie să plece de la venituri realiste şi să se încadreze cu cheltuielile în ele, cu un deficit rezonabil. Nu poţi să cheltui bani pe care nu-i ai şi apoi să spui contribuabililor că trebuie să plătească în plus”, subliniază acesta.

Foto: Inquam Photos

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro