ComenteazăÎntr-adevăr, atunci când te afli în executare silită, executorul judecătoresc îți poate călca pragul nepoftit. Avocatul Adrian Cuculis precizează: ”Pentru această procedura, pe care noi o găsim ca fiind una cu iz profund neconstituțional, există și căi de apărare. Însă, până a ajunge acolo, trebuie să discutăm și să explicăm, cum este posibil să ne trezim cu executorul în casă peste noi- echivalentul spargerii locuințelor de către forțele speciale, în cazul infractorilor periculoși”.
O procedură prea puțin reglementată
Pe cât de importantă este această procedură, având în vedere nivelul extrem de invaziv în care ea se desfășoară, pe atât de puțin este reglementată, lăsând, evident, locul la tot soiul de abuzuri ce apar în practică. Dar, Articolul 680 din Codul de procedură civilă („Accesul la bunurile debitorului”) stabilește: 1) În vederea executării unei hotărâri judecătorești, executorul judecătoresc poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, reședința sau sediul unei persoane, precum și în orice alte locuri, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, cu concursul forței publice. 2) În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești (contracte bancare, de leasing, împrumuturi la IFN-uri etc), la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviințare a executării silite, ori pe cale separată, instanța competentă va autoriza intrarea în locurile menționate. Instanța se pronunța, de urgență, în cameră de consiliu, cu citarea terțului care deține bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.
Intrarea în imobil, profund neconstituțională
De aici reiese elementul profund neconstituțional, bazat pe faptul că încheierea se emite fără posibilitatea de a fi atacată și că debitorul care urmează să sufere procedura invazivă, de intrare în imobil, nu este citat la proces-consideră Av Adrian Cuculis. Dacă faptul că debitorul nu este citat putem să îl considerăm ca fiind un aspect cu conotații abuzive din partea unei norme de drept, faptul că încheierea nu poate fi atacată și nici nu se comunică debitorului intră în contradicție profundă cu normele constituționale, cu privire la dreptul la viață intimă și privată și dreptul la proprietate și inviolabilitatea domiciliului. Or, Art. 26 din Constituție- „Dreptul la viață intimă și privată”- prevede: (1) Autoritătile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea insăsi, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Iar Art. 27 stabilește: (1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămane în domiciliul ori în reședința unei persoane, fără învoirea acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situații: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoresti; b) înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) apărarea securitătii naționale sau a ordinii publice; d) prevenirea răspandirii unei epidemii. (3) Percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege. (4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul infracțiunilor flagrante.
O lipsă a accesului la justiție
Totul ar fi în regulă, dacă și debitorul ar avea posibilitatea efectivă să se apere cu privire la vătămările ce urmează să le suporte cu privire la procedura explicată mai sus, astfel încât, chiar dacă se legiferează că, în executarea unei hotărâri, se poate accesa imobilul debitorului, faptul că debitorul nu se poate apăra, echivalează, în mod clar, cu o lipsă a accesului la justiție și dreptului de a se apăra. Or, o asemenea situație nu poate fi folosită pentru a ascunde o hibă a legii și a pune în aplicare o hotărâre pe care persoana debitoare urmează să o sufere, fără ca aceastăasă se fi apărat anterior și fără posibilitatea viitoare de contestare, într-o cale superioară de atac.
Cum te poți apăra împotriva unei intrări ilegale
Totuși, cum te poți apăra împotriva unei posibile intrări ilegale? Potrivit Av Adrian Cuculis, procedura indicată este cea a suspendării executării silite. Este o procedură rapidă: imediat după contestarea executării silite, trebuie să depui, la aceeași instanță unde ai depus contestația, o nouă cerere, denumită suspendare provizorie a executării silite, tocmai în scopul de a blocă orice activitate execuțională. Atenție! Executorul judecătoresc nu are dreptul să între în imobilul tău înainte de oră 6:00 și nici după oră 20:00. Nici în zilele de sâmbătă și duminică, precum și în sărbătorile legale, executorii nu au acest drept. Orice încălcare a acestor reguli atrage, imediat, nulitatea executării silite aflate în desfășurare. Nu folosi cuvinte jignitoare, nu îmbrânci și nu lovi persoanele ce intră în imobil. Ai putea fi dat pe mâna parchetului, dacă fapta ta întrunește elementele unei infracțiuni. Calea corectă este apelarea la instanța de judecată, unde poți solicita inclusiv daune morale ori materiale.
Precedentul din Codul de procedură civilă
La https://portal.just.ro/SitePages/acasă.aspx, poți verifica dacă există pe numele tău cereri de încuviințare a executării silite. În cazul care ești într-o asemenea situație și ai contestat executarea, invocă imediat excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi. Dacă instanța de judecată va găsi întemeiată cererea ta, atunci va trimite către CCR analiza acestui articol și ai putea beneficia de efectele deciziei viitoare a CCR. Așa s-a întâmplat cu art. 666, din Codul de procedură civilă, declarat neconstituțional și care a scăpat mii de oameni de la executarea silită, pentru că CCR a aplicat hotărârea tuturor contestațiilor la executare, pornite și nesoluționate la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.