Te-ai săturat să stai cu părinții? Câteva sfaturi esențiale dacă vrei să iei credit pentru prima ta casă

Când și ce casă să-ți cumperi este probabil cea mai complicată decizie financiară și cu cele mai importante consecințe pentru tot restul vieții. 

Când e vorba de prima locuință, sunt două principii care trebuie urmate: mai bine mai curând decât mai târziu și mai bine ce-ți permiți decât ce visezi. 

Poate părea o atitudine impulsivă, dar în realitate se poate dovedi mai utilă pe termen mediu tocmai în a te ajuta să-ți îndeplinești visurile.

Cine stă cu părinții

Aproape 60% dintre tinerii români între 18 și 34 de ani încă stau cu părinții, iar vârsta medie la care pleacă de acasă este de 28 de ani – 30, în cazul băieților și 26, în cazul fetelor.

Nu suntem nici pe departe primii în Europa, ne depășesc multe țări din Balcani sau din Sud. Chiar și peste Ocean, în SUA, mai mult de jumătate dintre tineri stau cu părinții, cifră în creștere cu cinci puncte procentuale pe fondul a câteva luni de coronavirus și mult peste cei un sfert aflați în această situație acum 10 ani.

Media UE este de doar 30% iar la polul opus se află țările nordice cu 10-20%, acolo unde descoperim o altă particularitate culturală: unii părinți le cer copiilor chirie pentru camera în care locuiesc de îndată ce împlinesc 18 ani. 

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Atitudinea poate părea cinică, dar financiar este foarte sănătoasă. Cei mici sunt încurajați să își caute de lucru, iar banii sunt eventual folosiți mai târziu pentru a-i ajuta să-și cumpere ei înșiși o locuință.

În cei 10-15 ani câștigați astfel, o primă locuință poate fi achitată integral, realizare în măsură să transforme radical în bine situația materială a proprietarului pentru tot restul vieții.

Desigur, atunci când copiii locuiesc cu părinții, problema este cel mai adesea de natură materială: nu și-ar permite să cumpere ceva. Însă chiar și faptul de-a încasa un salariu, chiar dacă din el cu greu poate fi suportată o rată, se poate dovedi un avantaj, mai ales de când creditele au devenit totuși atât de ușor de obținut.

Cum schimbă lucrurile avansul mic

Pentru un credit ipotecar clasic, problema cea mai mare este avansul: cei 15%  par adesea imposibil de strâns. A doua problemă, dar cu consecințe financiare chiar mai importante pe termen lung, este dobânda și durata creditului, despre care am discutat în articolul „Tot ce trebuie să știi despre dobânda la creditul ipotecar”.

În cazul programelor cu sprijin guvernamental – „Noua casă” (fostul „Prima Casă”, vreme de mulți ani), problema avansului aproape că dispare. Cei 5% pot însemna doar 2.000-3.000 de euro, care pot fi strânși într-un an-doi chiar și dintr-un salariu obișnuit.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

La rândul ei, dobânda este ceva mai mică: cam 4,2% azi, cu un punct mai mică decât creditele obișnuite, ceea ce înseamnă cu 5-10% mai puțin la rată în funcție de durata împrumutului.

Instinctul aproape oricărui proaspăt cumpărător este să meargă la bancă, să arate documentele de venituri și să întrebe ce își permite.

Încearcă să reduci durata creditului

În cazul unui credit clasic, atitudinea prudentă este să limitezi durata creditului la maximum 20 de ani, chiar dacă asta înseamnă o valoare cu vreo 20% mai mică decât la unul pe 30 de ani. Economiile realizate astfel vor putea cumpăra la final încă o jumătate de casă.

Atunci când este vorba despre un credit cu avans foarte mic, lucrurile se cam schimbă, tocmai pentru că pare atât de ușor de obținut. 

Față de beneficiarul unui împrumut clasic, care vrând-nevrând a apucat să-și facă planurile de viață pe termen lung, cel care cere credit prin „Noua casă” încearcă mai degrabă să-și rezolve o problemă simplu și repede: să nu mai plătească chirie sau să nu mai stea cu părinții.

Iar dacă veniturile nu sunt destul de consolidate, riscul de-a nu face față ratei la un moment dat și de-a fi executat silit este mai mare.

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

Calculul duratei, în acest caz, arată puțin altfel. Primul criteriu este mărimea locuinței, deci valoarea ei de utilizare în viitor. Pentru o garsonieră, de exemplu, este ideal ca împrumutul să poată fi achitat în zece ani, dar nu mai mult de 15. 

Pentru un apartament de două camere – 15 maximum 20 de ani. Există însă și un plafon maxim al ratei lunare: aceasta nu trebuie să depășească o valoare prudentă cu care locuința ar putea fi dată spre închiriere.

Alege un apartament pe care să-l poți închiria la nevoie

Gândirea este simplă: dacă nu-ți mai permiți să plătești rata pentru o perioadă, închiriezi locuința, iar rata se va plăti singură. De cele mai multe ori este nevoie de acordul băncii pentru asta, dar de obicei banca nu are mare lucru de obiectat.

Principiul este valabil, teoretic, pentru orice fel de credit ipotecar, doar că o casă cu cât este mai mare și are mai multe particularități (distanța față de centru, arhitectură etc.), cu atât este mai greu de închiriat.

Doar că iată cum pandemia prin care trecem a făcut să se materializeze unul dintre riscuri: majoritatea locuințelor închiriate până nu de mult prin AirBNB sau Booking.com stau acum goale.

Cumpără „atâta casă” cât ai nevoie și poți plăti acum

Una dintre greșelile frecvente pe care le fac viitorii cumpărători este să aștepte până își permit o proprietate mai mare și mai scumpă, care să le fie suficientă pentru tot restul vieții.  

Dacă asta înseamnă încă cinci ani de plătit chirie sau încă zece ani de stat cu părinții, calculul este, cel mai adesea, păgubos. 

Casa pe care ți-o permiți azi are niște avantaje greu de întrecut: în primul rând că se poate plăti singură chiar și dacă nu o folosești, așa cum am arătat mai sus, apoi că nu presupune cheltuieli inutile de cumpărare și de întreținere cât timp nu e nevoie de ele și în cele din urmă că la finalul creditului poți să o vinzi pentru a-ți fi mai ușor să o cumperi pe următoarea. 

De asemenea, dacă familia ta se mărește, iar părinții tăi au o locuință mai mare, există posibilitatea de-a face pur și simplu schimb, astfel încât trei generații să locuiască sub două acoperișuri în loc de unul.

* Acesta este un articol din seria Școala de bani, proiect editorial inițiat și susținut de BCR, cu un conținut jurnalistic independent, dedicat economiei moderne, educației financiare și temelor legate de importanța unei conversații echilibrate între actorii economici.

Urmărește-ne pe Google News