ComenteazăMoloh, zeul fericirii la romani, la sumerieni şi cartaginezi, sau Noroc, cum îi zicem astăzi, era închipuit sub forma unei statui purtate într-o căruţă cu două roţi, făcută din aramă sau argint – povesteşte ahimandritul Cleopa.
”În spatele zeului era un cuptor de aramă şi în faţa lui o tigaie de aramă; şi-i dădea foc lui Noroc pe la spate, până se înroşea şi tigaia, şi el. Popii lui purtau în mâini nişte securi mari, ascuţite.
Treceau prin sate şi strigau, bătând din palme: ”Cine vrea să aibă noroc, să aducă jertfă lui Noroc!”… Atunci nebunele de femei ziceau una alteia: ”Cumătră, îţi dai copilul?” ”Îl dau, ca să am noroc!”.
Lua muierea copilul de la ţâţă, îl dădea în mâna slujitorului idolesc, îl tăia bucăţi şi îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii punea odată în tigaia aia. Mirosea în urma lui numai a friptură de copii proaspeţi.”
Mamele care şi-au jertfit copiii stau în veci în iad
”Aşa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele în fundul iadului! Acolo stau în vecii vecilor, că au adus jertfă lui Noroc. Şi voi, creştinilor, scrieţi noroc pe pomelnic. Vai de mine! Mare nebunie, mare rătăcire! N-ai pe Dumnezeu? Pui pe dracul Noroc?!” – ne mustră pe bună dreptate părintele Ilie Cleopa…