Cei botezaţi cu nume de floare îşi serbează azi onomastica, profitând de ultima dezlegare la peşte şi vin din postul Sfintelor Paşte. Preparatele din peşte sunt la mare cinste în această zi, când se consideră că au puteri vindecătoare şi că bolnavii care vor mânca din ele se vor înzdrăveni mai iute.
Creştinii ortodocşi merg la biserică pentru a asculta predica de Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, iar cei care încă nu s-au spovedit şi împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului se grăbesc să o facă în această zi, fiindcă o credinţă din popor le garantează că astfel li se va împlini orice dorinţă.
Urzicile nu mai sunt bune de mâncat
Anotimpul cald, “eliberat” de Sfântul Mare Mucenic pe 23 aprilie, prinde tot mai multă putere, aşa că urzicile şi-au trăit traiul, fac floare şi nu mai sunt bune de mâncat. Cine nu şi-a luat până acum doza de vitalitate din verdeţurile pişcătoare poate să spună adio acestui deliciu culinar până la anul. De aceea, duminica Floriilor este numită în popor şi “Nunta urzicilor”.
Femeile aerisesc casa, fetele îşi cheamă ursitul
Casa trebuie primenită, ca să fie în ton cu natura care se înnoieşte. Toate lucrurile trebuie curăţate temeinic şi scoase afară, în bătaia soarelui, inclusiv (sau în special) lucrurile din lăzile de zestre ale fetelor nemăritate – tradiţia spune că în felul acesta ele îşi cheamă ursitul.
După atâta zor, se simte nevoia unei băi, dar credincioşii trebuie să ţină minte că nu au voie să se spele şi pe cap: cine îşi spală părul de Florii o să albească peste noapte!
Tinerele se trezesc cu pomi împodobiţi la poartă
În zona Sibiului, fetele care găsesc, în zorii duminicii Floriilor, la poarta casei, un copac înfipt în pământ şi cu crengile împodobite cu panglici multicolore ştiu că aceasta este declaraţia de dragoste a unui băiat. Şi trebuie să ghicească cine este peţitorul.
Cei care s-au cununat anul anterior îmbracă iar haine de nuntă
În Oltenia există un al obicei vechi de Florii: cuplurile cununate în anul care a trecut îmbracă din nou straiele de nuntă şi merg la biserică, unde se spovedesc preotului, stând în genunchi pe un petic de pânză albă. Apoi merg la naşii de cununie şi la socrii mari şi mici, ca să-şi ceară iertare. Tradiţia este cunoscută drept “Iertarea de Florii” sau “Spovedania pe petic alb”.
Şi morţii trebuie cinstiţi!
În Moldova şi în Transilvania, gospodinele prepară plăcinte pe care le împart săracilor, pentru pomenirea sufletelor celor plecaţi în lumea de dincolo. Un alt obicei, răspândit în toată ţara, cere ca morţii să fie cinstiţi la cimitir: mormintele sunt curăţate, stropite cu apă sfinţită şi împodobite cu crenguţe sfinţite de salcie.
Foto: Gabriel Pătruţ