„Te tratează ca pe un animal”. Investigație despre viața muncitorilor străini care lucrează sezonier în fermele britanice

Numere în loc de nume 

8475. Acesta era numărul care i s-a atribuit la fermă lui Angel. Și-l amintește perfect și la câteva luni după ce a părăsit Marea Britanie, scriu jurnaliștii de la BIJ. Când șeful ei îi ordona să muncească mai repede sau o pedepsea, nu-i spunea pe nume, ci folosea acest număr. 

Angel, o mamă singură din Africa de Sud, a povestit că se simțea ca o prizonieră. Numele ei și numărul real au fost schimbate pentru a-i proteja identitatea. „Chiar înainte de a începe munca, supraveghetorii țipau la noi… te tratau ca pe un animal”, a spus ea, citată de BIJ.

Anul trecut, în timpul celei mai călduroase veri înregistrate vreodată, Angel și sute de alți lucrători de la ferma pomicolă Dearnsdale din Staffordshire au fost nevoiți să culeagă și să sorteze zilnic aproximativ 100-150 de kilograme de căpșuni în interiorul unor polituneluri concepute pentru a reține căldura. A fost atât de cald, încât mereu leșina câte un muncitor, își amintește femeia. Căpșunile culese de aceștia au ajuns pe rafturile unora dintre cele mai mari supermarketuri din Marea Britanie, inclusiv Tesco, Co-op și Lidl.

Îndatorați și înrobiți de un sistem defect 

O investigație a Biroului de Jurnalism de Investigație și a VICE World News a scos la iveală maltratarea pe scară largă a migranților care lucrau în peste 20 de ferme, pepiniere și depozite de ambalaje din Marea Britanie, în 2022. 

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Muncitorii au raportat listă întreagă de probleme, de la faptul că pentru a-și termina munca la timp trebuie să se abțină de la a merge la toaletă, până la faptul că sunt puși să lucreze în condiții meteo nefavorabile. Unii au spus că se țipa la ei sau erau pedepsiți pentru că aveau telefonul mobil în buzunar sau vorbeau cu colegii de muncă în timp ce se aflau pe câmp. Erau constant amenințați de recrutori că vor fi deportați sau trecuți pe lista neagră.

Mulți nu au reușit să strângă niciun ban, ba, în plus, unii au plecat din Regatul Unit chiar fără să fie plătiți. Un lucrător a fost nevoit chiar să își scoată singur un dinte pentru că nu a putut găsi îngrijiri medicale adecvate. 

La Dearnsdale, o sancțiune frecventă era scurtarea turei – în fiecare zi, mai mulți lucrători erau trimiși înapoi în rulote după numai câteva ore de muncă. Asta însemna că într-o zi în care un lucrător spera să câștige bani pentru opt ore de muncă, era plătit pentru doar trei ore. Această practică este frecventă în fermele care utilizează sistemul de vize.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Pentru muncitorii ca Angel, care s-au îndatorat pentru a plăti vizele și biletele de avion pentru a veni în Marea Britanie, reducerea veniturilor a fost devastatoare. Chiar și după ce a cules fructe și legume timp de cinci luni, ea încă nu a reușit să își achite împrumutul de 1.250 de lire sterline.

Cum răspunde ferma acuzată 

„Ne referim la membrii personalului prin numărul lor, însă acest lucru nu este pentru a degrada individul, ci doar pentru a răspunde nevoilor afacerii, așa cum este standard în industrie”, au explicat reprezentanții Dearnsdale de ce se adresează angajaților cu numere. 

În ceea ce privește problema lucrătorilor cărora li se scurtează orele de lucru, ferma a negat acuzațiile: „Nu suntem la curent cu faptul că oamenii sunt sancționați în modul sugerat.”

Totodată, reprezentanții fermei au adăugat că au luat în serios acuzațiile de hărțuire și de sănătate și siguranță ale lucrătorilor și că au fost „necăjiți” din pricina acestora. Ei au mai precizat că monitorizează în mod activ temperatura din interiorul politunelurilor și se asigură că sunt luate măsuri adecvate pentru a menține siguranța lucrătorilor în condiții de căldură. De asemenea, au declarat că au luat „măsuri adecvate” ca răspuns la urgențele medicale, menționează sursa citată. 

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

O cultură a fricii 

Înainte de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, marea majoritate a celor 55.000 de lucrători sezonieri ocazionali din agricultura britanică proveneau din Europa. Sistemul de vize pentru lucrătorii sezonieri a fost lansat în 2019 pentru a acoperi golurile lăsate de Brexit, dar organizațiile pentru drepturile lucrătorilor au avertizat că modul în care este concepută viza de șase luni îi expune pe lucrători la riscul de exploatare.

Lucrătorii se află în Marea Britanie pentru o perioadă scurtă de timp și pot lucra doar pentru ferme care au contracte cu recrutorul lor, astfel că au dificultăți în a părăsi situațiile în care se simt exploatați. Deseori, lucrătorii contractează împrumuturi pentru a plăti costurile venirii în Regatul Unit, ceea ce înseamnă că este mai puțin probabil ca aceștia să vorbească, de teamă să nu-și piardă locul de muncă și să nu-și poată achita datoriile.

Însă presiunea exercitată de Sindicatul Național al Fermierilor, o asociație industrială care reprezintă proprietarii de ferme, a făcut ca guvernul să sporească numărul muncitorilor care vin în Marea Britanie, prin acest program, cu câteva mii. În 2023, ar putea fi eliberate până la 55.000 de vize, față de doar 2.500 în 2019. Sute de muncitori români au beneficiat din 2019 de acest tip de vize. 

Deși se vorbește adesea despre acești lucrători ca despre o soluție la lipsa forței de muncă și la deficitul de alimente din Regatul Unit, vocile lor sunt rareori incluse în discuție. Chiar și revizuirea guvernamentală a penuriei de forță de muncă este condusă de un grup format în principal din directori de întreprinderi din sectorul alimentar, fără niciun reprezentant al lucrătorilor.

O rețetă a exploatării 

Pentru a înțelege realitatea muncii în cadrul acestui program, Biroul de Investigații Jurnalistice a realizat interviuri cu aproape 50 de lucrători care au venit în Marea Britanie din Nepal, Kazahstan și Africa de Sud, printre alte țări, și a analizat datele de la The Work Rights Centre, o organizație caritabilă care militează pentru drepturile migranților și care acoperă experiențele a încă 23 de lucrători.

Deși munca este întotdeauna grea și solicitantă din punct de vedere fizic, unele ferme și supraveghetori i-au tratat pe lucrători mult mai bine decât alții. Pentru mulți lucrători, programul reprezintă o oportunitate de a câștiga mult mai mult decât ar fi posibil în țara lor de reședință.

Cu toate acestea, aproape jumătate dintre lucrătorii intervievați de jurnaliști au descris o cultură a fricii. Un lucrător ucrainean a declarat că managerii unei pepiniere din Worcestershire i-au obligat să dea jos politunelurile în timpul furtunii Eunice, cea mai puternică furtună care a lovit Marea Britanie în ultimele decenii. Acesta s-a temut pentru viața sa. La un moment dat, în timp ce trăgea jos folia de plastic împreună cu alți câțiva muncitori, o rafală de vânt i-a aruncat la 30 de centimetri în aer.

Un lucrător din Nepal a declarat că la o fermă din Scoția au fost forțați să stea la coadă afară în fiecare dimineață timp de până la 15 minute, chiar și pe ploaie, până la sosirea managerului, fără nicio explicație cu privire la motivul pentru care trebuiau să facă acest lucru. Celor care nu se aliniau li se refuza munca.

Li s-a cerut 15 lire pe zi pentru lenjeria de pat

Unii lucrători ajung în Marea Britanie cu datorii și mai mari. Mai mulți lucrători nepalezi au declarat pentru Biroul de Investigații Jurnalistice că zborurile și vizele lor au costat până la 1.500 de lire sterline. Unii au plătit brokerilor informali mai mult de 4.000 de lire sterline, după ce li s-a spus că astfel li se va garanta un loc în program.

Și lucrătorii din alte ferme au simțit în continuare alte tipuri de presiuni financiare. Fermierii îi taxează adesea pe lucrători pentru cazare, cum ar fi o mică încăpere comună într-o rulotă, precum și pentru facturile de gaz și electricitate. De asemenea, unii le cer lucrătorilor să plătească pentru propria lenjerie de pat – o fermă a cerut 15 lire sterline pentru o plapumă și perne – și să plătească o liră sterlină pentru a folosi mașinile de spălat. 

O lucrătoare a spus că a trebuit să plătească chiar și pentru transportul la câmp. Cel puțin o fermă, Gaskains din Kent, a cerut lucrătorilor aproape 85 de lire sterline pe săptămână pentru o cameră comună într-o rulotă anul trecut – mai mult decât salariul pentru opt ore de muncă. Gaskains a declarat că a respectat plafoanele guvernamentale privind chiria.

Această situație contrastează puternic cu programele pentru lucrătorii sezonieri din alte țări, cum ar fi SUA, unde zborurile și costurile de cazare sunt acoperite de fermă, sau Canada, unde costul cazării este limitat la 30 de dolari canadieni (18 lire sterline) pe săptămână.

De asemenea, lucrătorilor li se reține impozitul pe venit direct din fișa de salariu, chiar dacă mulți dintre ei nu vor câștiga suficient în cele șase luni de ședere în Regatul Unit pentru a atinge pragul minim de impozitare de 12.750 de lire sterline.

Un purtător de cuvânt al Waitrose a declarat că „bunăstarea lucrătorilor este absolut vitală pentru noi și suntem foarte îngrijorați să citim aceste acuzații. Analizăm urgent acest lucru împreună cu furnizorul nostru.”

Lidl și Co-op nu au răspuns la solicitările de comentarii adresate de reporteri. Tesco a direcționat Biroul de Investigații Jurnalistice și VICE World News către o declarație a British Retail Consortium: „Protejarea bunăstării oamenilor și a comunităților din lanțurile de aprovizionare este fundamentală pentru membrii noștri, iar orice practici care nu corespund standardelor noastre înalte nu vor fi tolerate.” 

Ce spun autoritățile britanice 

„Vom lua întotdeauna măsuri decisive acolo unde credem că au loc practici abuzive”, a declarat Ministerul de Interne pentru Biroul de Investigații Jurnalistice și VICE World News.

Guvernul a anunțat recent că, începând cu aprilie 2023, nu va mai solicita fermelor să plătească lucrătorilor sezonieri peste salariul minim. Dar a promis, de asemenea, măsuri în ceea ce privește salvgardarea, inclusiv obligația fermelor de a garanta lucrătorilor cel puțin 32 de ore de muncă pe săptămână.

Urmărește-ne pe Google News