ComenteazăPrintr-un parteneriat cu Associazione Donne Romene in Italia (ADRI) vor să promoveze Telefonul Copilului și în diaspora.
„Când ești într-o situație de necesitate, de urgență, vorbești mai bine în limba ta maternă. De aceea când mergi la un spital în străinătate, de pildă, ai serviciul unui mediator cultural. De asemenea, oamenii caută ajutor psihologic în limbă maternă, indiferent care e ea, că așa își pot exprima mai bine emoțiile”, crede Silvia Dumitrache, președinta ADRI.
Sub umbrela organizației Child Help Line International, există un astfel de număr de telefon în toate țările europene, în limba statului respectiv.
„Colegii noștri de la celelalte organizații din celelalte țări au cazuri și cu copii români și este foarte dificilă comunicarea. Într-un fel copilul se exprimă în limba maternă și poate să comunice, să transmită în limba maternă și să obțină un rezultat și altul când vorbește cu cetățeni spanioli, italieni”.
Cătălina Surcel, directoarea Asociației Telefonul Copilului:
1,1 milioane este numărul oficial al românilor din Italia. Numărul lor este mult mai mare și prea puțini știu că există acest serviciu gratuit dacă au nevoie de consiliere, crede directoarea Telefonul Copilului. Le răspund la mesaje psihologi care sunt în legătură cu autoritățile, poliție, asistență socială sau protecția copilului.
„Ne rugau să facem în așa fel încât să le aducem părinții înapoi acasă”
„Eu am fost abordată de o mămică din Germania care era îngrijorată că fiica ei care rămăsese cu bunica ar putea fi victima traficului de persoane. Copilul a fost scos imediat din familie după ce a intervenit ONG-ul Ianei Matei pe care eu o știam, care activează în zona asta pe traficul de minori. Sunt părinți însă care nu știu ce să facă, la cine să apeleze”, mai spune Silvia Dumitrache.
Cei mai mulți care apelează la Telefonul Copilului o fac fiindcă au nevoie de consiliere psihoemoțională.
„Am avut situații în care copiii ne sunau să le cântăm La mulți ani, nu-și mai văzuseră părinții de mult timp, nici nu primeau multe apeluri din partea lor, alții ne rugau să facem în așa fel încât să le aducem părinții înapoi acasă. E clar că părinții nu cunosc care sunt consecințele plecării lor. Nu-i putem învinovăți pe părinți pentru că își doresc o viață mai bună și cred că dacă ajung acolo acest lucru se va întâmpla”, spune Cătălina Surcel.
Uneori sunt apelați și de profesori sau alte cunoștințe ale copiilor atunci când aceștia îi consideră în pericol, fie că pot cădea victimă abuzurilor de orice fel, dependențelor sau depresiei.
Aceasta a făcut demersuri către Comisia Europeană să convingă operatorii de telefonie mobilă la nivel european să nu perceapă niciun tarif dacă cineva dintr-o altă țară europeană, oricare ar fi ea, apelează 116111. Nevoia a crescut după începerea războiului din Ucraina când și-a dat seama că refugiaților le era greu să apeleze serviciile din România fiindcă nu aveau cartele telefonice românești și costurile erau mari.