ComenteazăPentru a fi recunoscută pe toată planeta, Telemeaua de Ibănești trebuia înregistrată de Comisia Europeană, dar procedura presupune ca, mai întâi, toate celelalte țări din UE să aibă posibilitatea de a contesta înregistrarea. Și, cum niciun drum spre piața europeană nu-i ușor, autoritățile grecești au contestat denumirea de „Telemea”, invocând, mai întâi, că le aparține denumirea.
„Cei care fac această opoziție trebuie să demonstreze că au motive întemeiate s-o facă și că au comercializat și ei acest produs cu aceeași denumire în ultimii 5 ani. Pentru Telemeaua de Ibănești a fost o opoziție la nivel european. Denumirea de Telemea a fost contestată de Grecia invocând faptul că „telemes” este un cuvânt din cultura greacă și îi reprezintă pe ei strict ca națiune”, a declarat pentru Libertatea, consilierul ministrului Agriculturii, Ionuț Diaconeasa.
Atunci Ministerul Agriculturii, colectivul de la Direcția Generală de Industrie Alimentară au făcut eforturi foarte mari pentru a combate contestația. S-a lucrat cu Arhivele Statului, cu Biblioteca Națională și cu Facultatea de Industrie Alimentară de la Galați și au găsit un atestat de la finele anilor 1700 cu denumirea de telemea.
„Și atunci s-a ajuns la un acord între cele două ministere ale agriculturii din cele două state, grecii înțelegând că această denumire ne reprezintă și pe noi ca stat, ca națiune, nu doar pe ei și au renunțat la opoziție, iar produsul Telemea de Ibănești a fost înregistrat cu Denumire de Origine Protejată”, a mai spus oficialul.
Istoria Telemes „grecească”
Nici rețeta n-a scăpat nepuricată, dar potrivit specialiștilor, s-a ajuns la următoarea concluzie: Telemes este o brânză albă moale, albă, asemănătoare cu feta. Diferă în două moduri: spre deosebire de feta, nu este niciodată îmbătrânită în butoaie, ci în cutii de conserve, iar legea permite ca produsul să fie din lapte de vacă. De obicei e produsă cu o combinație de lapte de oaie, lapte de capră și lapte de vacă. La fel ca feta și alte brânzeturi, telemes nu are o crustă. A fost pentru prima dată introdusă în Balcani la începutul secolului al XX-lea. Unele surse indică anul 1906 ca fiind data de sosire
Potrivit cărții „Mâncăruri mediteraneene: Compoziție și procesare” a lui Rui M.S. Cruz și Margarida C. Vieira, Telemes are drept origine România și a fost introdusă în Grecia la începutul secolului 20 de refugiați greci din Romylia de Est.
Scandalul cu grecii i-au adus notorietatea
Cu toate acestea, pentru a ajunge un produs protejat la nivel mondial, trebuie să respecți anumite cerințe impuse de stat. „La Ibănești, ei au Denumire de Origine Protejată și având această caracteristică, întreg fluxul, cum spunem noi, de la furcă la furculiță, începând deci de la pășunatul animalelor până la produsul finit, ambalat și livrat, se desfășoară în arealul geografic stabilit și declarat de ei”, a mai spus Diaconeasa.
Și pentru că și-a câștigat și notorietatea necesară zona Ibăneștiului s-a schimbat definitiv. Potrivit consilierului ministrului, primarii din acele comune că au avut cereri de înființare de exploatații zootehnice noi sau relocate special pentru a putea fi în arealul geografic al produsului și a putea vinde lapte la un preț corect. Dacă înainte se vindea cu 50-70 de bani litrul, acum prețul a ajuns să fie de 1,3 lei/litru.
Citește și: VIDEO/ Când religia se îmbină cu știința. A apărut preotul-robot care poate fi „închiriat” la înmormântări