Televiziunea rusă a sărbătorit cu frenezie momentul în care Moscova a anunțat capturarea orașului ucrainean Bahmut, după luni de luptă și zeci de mii de victime.
Au existat comparații cu intrarea Armatei Roșii în Berlin, în 1945, felicitări transmise de președintele Vladimir Putin și prezentatori care au evocat victoria folosind numele sovietic al orașului, Artiomovsk.
„Mitul conform căruia Artiomovsk este o fortăreață de neatins a fost zdrobit”, a declarat un prezentator duminică seară pe Pervîi Kanal, cea mai populară televiziune de stat din Rusia. „Acestea sunt evenimente istorice”, a spus el, potrivit Associated Press.
A urmat un reportaj din orașul devastat, care arăta luptători ruși strigând „Victorie!” și plasând două steaguri – tricolorul rusesc și steagul negru al contractorului militar privat Wagner – pe acoperișul unei clădiri înalte, parțial distruse.
Steagurile au fost ridicate „pentru ca toată lumea să le poată vedea”, a spus corespondentul, chiar dacă orașul intens bombardat era aproape pustiu, după cea mai lungă și sângeroasă bătălie a războiului.
Liderii militari ucraineni susțin că lupta nu s-a încheiat cu adevărat, dar au admis că mai controlează doar o mică parte a orașului. Ministra adjunctă a apărării, Hanna Maliar, a declarat luni că trupele ucrainene controlează doar părți din periferia de sud-vest a localității, în timp ce luptele continuă pentru înălțimile strategice din suburbiile din nord și sud.
Iar Kievul a spus că trupele sale din Bahmut au avut un rol-cheie în strategia de epuizare a forțelor rusești. Potrivit estimărilor, zeci de mii de luptători din ambele tabere au murit în bătălia crâncenă de nouă luni pentru acest oraș – cele mai multe victime provenind din tabăra atacatorilor.
„Un moment de cotitură”, spune o televiziune rusă
Pentru Kremlin, momentul este unul important din punct de vedere simbolic.
Putin avea mare nevoie de o victorie la Bahmut, spun analiștii, mai ales după ce o ofensivă de iarnă a forțelor sale nu a reușit să cucerească alte orașe și localități din linia întâi. Iar Rusia vrea în continuare să cucerească întreaga regiune Donețk – un obiectiv major, după ce asaltul asupra Kievului a eșuat în prima parte a războiului.
La Pervîi Kanal, un luptător rus a declarat corespondentului că a simțit „probabil aceleași emoții pe care le-au avut bunicii noștri în Berlin”. Evident, o referire la intrarea victorioasă a Armatei Roșii în capitala Germaniei, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Într-un segment similar de pe Rossia 1, un alt canal public de televiziune, o corespondentă a anunțat că „lupta pentru Bahmut s-a încheiat cu o înfrângere” pentru Ucraina. Acum, forțele rusești pot avansa spre orașele Siversk, Kostiantinivka și Kramatorsk și chiar spre orașul Dnipro din sud-estul Ucrainei, a spus ea.
Două tabloide pro-Kremlin au avut și ele, luni, titluri care au sărbătorit capturarea anunțată a orașului.
„Bahmut a fost cucerit. Ce urmează? Orașul a redevenit Artiomovsk”, anunța un titlu cu roșu aprins pe prima pagină a Komsomolskaia Pravda.
Moskovski Komsomoleț a mers chiar mai departe, susținând că cucerirea orașului este o bornă importantă a conflictului. Un articol din acest ziar a vorbit despre „momentul de cotitură Artiomovsk”, notând dedesubt că „forțele armate ucrainene nu au reușit să păstreze importantul lor oraș-fortăreață”.
O rubrică a agenției de știri de stat RIA Novosti a vorbit despre valoarea strategică a orașului, afirmând, de asemenea, că 224 de zile de lupte au permis Rusiei „să macine cele mai bune divizii ale forțelor ucrainene și să le distrugă echipamentul la scară industrială”.
„Aceasta a fost valoarea sa strategică pentru noi”, a scris editorialista RIA Novosti, Viktoria Nikiforova.
„Acest lucru i-a forțat pe responsabilii ucraineni să își amâne contraofensiva timp de luni de zile și a dat timp forțelor noastre să se pregătească pentru a o respinge”, a scris ea, contrazicând argumentele occidentale potrivit cărora Bahmut a avut o importanță strategică redusă pentru Rusia.
Tonul de sărbătoare a continuat luni, chiar și în momentele în care Rusia admitea o incursiune a unor luptători pro-ucraineni pe teritoriul său, în regiunea de frontieră Belgorod, incursiune cu consecințe încă neclare, care a declanșat o operațiune antiteroristă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că atacul a fost menit „să atragă atenția de la axa Bahmut, pentru a minimiza efectul politic al pierderii de către partea ucraineană a Artiomovskului”.
Costurile dramatice ale luptei din Bahmut
Prin cucerirea orașului, Rusia a făcut cel mai important avans teritorial din vara trecută și până acum, unul pe care Moscova încearcă să îl prezinte poporului rus ca pe un semn pozitiv pe câmpul de luptă, după luni de eșecuri jenante.
Dar Kremlinul a ascuns în mare măsură costurile campaniei față de populație, scrie New York Times.
O numărătoare independentă a numărului total de victime nu este cu adevărat posibilă, iar fiecare tabără este suspectată că umflă pierderile celeilalte, ascunzându-le pe ale sale.
Dar armata ucraineană a estimat că nu mai puțin de 20.000 de soldați ruși au fost uciși și peste 100.000 au fost răniți în lunga bătălie pentru Bahmut, potrivit unui oficial militar ucrainean de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului.
„Sunt mii de oameni care încă putrezesc acolo”, a spus oficialul, citat de New York Times.
Și Ucraina a suferit pierderi mari. Deși oficialii de la Kiev au refuzat să ofere un număr precis, bilanțul lor include, cel mai probabil, multe mii de morți și răniți.
În acest moment, armata ucraineană s-a retras pe linii mult mai ușor de apărat, pe un teren mai înalt, în afara orașului. Ceea ce înseamnă, potrivit experților militari, că după ce au cucerit Bahmutul, forțele ruse au acum opțiuni limitate pentru a merge mai departe.
„Căutați ce înseamnă o victorie à la Pirus”, a declarat Ben Barry, expert la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, un think-tank cu sediul la Londra. „O victorie care impune astfel de pierderi taberei care se presupune că a câștigat bătălia încât, de fapt, aceasta nu mai poate să își atingă scopurile strategice”, a explicat el pentru cotidianul american.
Este cel mai probabil ceea ce a obținut Rusia la Bahmut, a spus Barry, deși expertul a avertizat că există multe necunoscute, inclusiv posibilitatea ca Moscova să își fi menajat unitățile sale de elită, mai bine pregătite, pentru operațiuni ofensive suplimentare de-a lungul frontului estic.
Provocări pentru Moscova, întrebări pentru Kiev
Rusia se confruntă, de asemenea, cu o altă problemă. La câteva ore după ce a declarat „victoria” în weekend, Evgheni Prigojin, șeful companiei militare private Wagner care a condus asaltul asupra Bahmut, a declarat că își va retrage luptătorii începând de joi.
„De la 1 iunie, niciun luptător al PMC Wagner nu va mai fi în prima linie până când nu vom trece prin reformare, retehnologizare și pregătire suplimentară”, a declarat Prigojin.
Retragerea forțelor de pe un front activ nu este o sarcină simplă, scrie New York Times. Având în vedere tensiunile dintre Wagner și conducerea militară a Rusiei, precum și problemele de comunicare din rândul forțelor ruse, analiștii spun că Ucraina va fi atentă la fisurile pe care ar putea să le exploateze.
În plus, departe de Bahmut, de-a lungul liniei frontului, forțele ucrainene se pregătesc pentru o contraofensivă majoră.
Kievul se confruntă însă cu propriile semne de întrebare, în privința eforturilor depuse la Bahmut.
În timp ce Rusia a folosit contractori militari și foști prizonieri înrolați în armata Wagner pentru cea mai mare parte a luptelor, trupele ucrainene de la fața locului proveneau din armata regulată, precum și din unitățile de elită ale forțelor speciale, pe care Ucraina nu își poate permite să le irosească.
Aliații occidentali au pus sub semnul întrebării necesitatea eforturilor Ucrainei de a angaja așa de multe resurse prețioase pentru menținerea unei poziții într-un oraș cu o valoare strategică aparent limitată.
De asemenea, au existat întrebări și din partea publicului ucrainean – precum și nemulțumiri în rândul militarilor – cu privire la decizia conducerii țării de a menține forțele în oraș atât de mult timp, într-un moment în care localitatea părea deja pierdută.
Prin această decizie, Kievul și-a blocat trupele pe linii de luptă fixe mai degrabă dezavantajoase pentru Ucraina. Și asta pentru că armata ucraineană a avut cel mai mare succes atunci când unităților sale li s-a oferit flexibilitate, scrie New York Times.
În plus, la fel cum oficialii ucraineni au declarat că intenția lor a fost aceea de a epuiza forțele rusești la Bahmut, Prigojin, liderul Wagner, a susținut și el că scopul său a fost acela de a epuiza trupele ucrainene, nu neapărat de a captura orașul.
Foto: Profimedia