Temperaturile medii anuale medii s-au situat anul trecut la 1,55 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, depăşind cu 0,1 grade Celsius precedentul record din 2023, a declarat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) în raportul său anual privind clima, potrivit News.ro.
Ţările au convenit, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, să depună eforturi pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade C peste media din 1850-1900.
Conform estimărilor preliminare, creşterea medie actuală pe termen lung se situează între 1,34-1,41 grade C, apropiindu-se de pragul stabilit la Paris, dar fără a-l depăşi încă, a precizat OMM.
„Un lucru care trebuie subliniat foarte clar este că un singur an în care s-au depăşit 1,5 grade nu înseamnă că nivelul menţionat în acordul de la Paris a fost depăşit în mod oficial”, a declarat John Kennedy, coordonator ştiinţific al OMM şi autor principal al raportului.
Dar intervalele de incertitudine din date înseamnă că acest lucru nu poate fi exclus, a spus el în timpul unei şedinţe de informare.
Fenomenele extreme au făcut ravagii
Raportul a precizat că şi alţi factori ar fi putut determina creşterea temperaturii globale anul trecut, inclusiv schimbări în ciclul solar, o erupţie vulcanică masivă şi o scădere a aerosolilor răcoritori.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ee6877e758a1c671f20f2623d1445c5.jpg)
În timp ce temperaturile au scăzut într-un număr mic de regiuni, fenomenele meteorologice extreme au făcut ravagii pe tot globul, seceta provocând penurii alimentare, iar inundaţiile şi incendiile de vegetaţie au dus la strămutarea a 800.000 de persoane, cea mai mare cifră de la începutul înregistrărilor în 2008.
Căldura oceanelor a atins, de asemenea, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, iar rata încălzirii se accelerează, creşterea concentraţiilor de CO2 din oceane conducând, de asemenea, la creşterea nivelului de acidificare.
Gheţarii şi gheaţa marină au continuat să se topească într-un ritm rapid, ceea ce, la rândul său, a dus nivelul mărilor la un nou nivel ridicat. Din 2015 până în 2024, nivelul mării a crescut în medie cu 4,7 milimetri pe an, faţă de 2,1 mm în perioada 1993-2002, au arătat datele OMM.
Kennedy a avertizat, de asemenea, cu privire la implicaţiile pe termen lung ale topirii gheţii în regiunile arctice şi antarctice.
„Schimbările din aceste regiuni pot afecta în mod potenţial tipul de circulaţie generală a oceanelor, care afectează clima din întreaga lume”, a spus el.
„Ceea ce se întâmplă la poli nu rămâne neapărat la poli”, a adăugat.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b0c91be799069fd5455258a2481e3b9.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c153ca28b3713d6d28333ae1e08555d1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)