Temperaturile medii din România au crescut cu aproape două grade Celsius în ultimii 15 ani. Cum ne afectează

Platforma este susținută de cercetători și specialiști în mediu, climă și biologie. Aceștia au analizat modul în care s-au schimbat temperaturile în orașele mari ale României, București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Constanța, în perioada 2006-2021.

Această creștere este dată de diferența dintre cea mai mare temperatură medie anuală (acestea au fost înregistrate în 2019 și 2020, în funcție de regiune) și temperatura medie anuală din 2006.

Spre exemplu, în Cluj-Napoca, temperatura medie a crescut cu 1,4 grade Celsius, în timp ce în Constanța, cu 0,9 grade. Celsius În Timișoara, creșterea a fost de 0,7 grade Celsius, iar în Capitală, de 0,6 grade Celsius.

Creșteri și la temperaturile maxime, și la cele minime

De altfel, în iulie, anul acesta, temperaturile au fost cu peste două grade Celsius peste valorile medii din perioada 1991-2020, în regiunile Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia, conform ANM. Cea mai mare creștere a fost de aproape 3 grade Celsius, în Timișoara și Turda.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Temperaturile medii anuale au fost pe trend ascendent, în ciuda faptului că au oscilat de la un an la altul și de la o regiune la alta, arată graficul făcut de Infoclima pe perioada analizată 2006-2021. Nu au crescut doar valorile medii maxime (adică media celor mai ridicate temperaturi lunare), ci și cele minime (media celor mai scăzute temperaturi înregistrate lunar).

În București, temperaturile maxime (medii) anuale au crescut cu 0,6 grade Celsius și în Constanța cu 1,1 grade Celsius. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în vestul țării, în Timișoara: cu 1,8 grade Celsius. În aceeași perioadă, maximele medii au scăzut în Iași cu 0,6 grade și în Cluj-Napoca cu 1,2 grade Celsius.

Deși fenomenele extreme, adică perioadele de caniculă sau de ger puternic pot influența temperatura medie anuală, trendul temperaturilor nu se modifică.

Mai cald în urban decât în rural

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Cum se explică această creștere? Pe de-o parte, prin încălzirea globală, arată Infoclima. Pe de altă parte, de vină este ceea ce se numește „insula de căldură urbană”, adică diferența de temperatură dintre zonele urbane și cele rurale.

Orașele resimt, în general, mult mai tare creșterea temperaturilor decât zonele rurale sau zonele periferice ale localităților. Asta, din cauza construcțiilor de clădiri, a transportului, activităților industriale și încălzirii prin centrale termice.

Temperaturile extreme au adus seceta și au lăsat comunități întregi fără apă

În România s-au înregistrat 24 de perioade caniculare în perioada 2011-2020, iar verile secetoase și cu temperaturi foarte mari vor mai tot fi, arată studiile. Până în 2050, vom ajunge și la 30 de valuri de căldură pe an. Căldura a adus secetă, care a făcut deja ravagii, a distrus culturi și a secat lacurile de acumulare. Comunități întregi au fost nevoite să renunțe la irigații și să raționalizeze apa.

Trendul de creștere a temperaturilor în sud vine, totuși, la pachet, cu o creștere a numărului de zile cu precipitații anuale, mai ales în zona Munteniei (București) și a Dobrogei (Constanța). În același timp, în partea de nord a țării a scăzut numărul de zile ploioase.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

În nord, clima pare că trece de la temperat-continentală la continental-uscată, adică o lipsă de precipitații atât vara, cât și iarna.

Cum ne afectează temperaturile ridicate sănătatea

Temperaturile mari afectează sănătatea umană în mai multe moduri, arată studiile. Organismul încearcă să-și mențină temperatura de 37 de grade Celsius, indiferent de anotimp, însă atunci când vremea este caldă, și temperatura corpului crește, vasele de sânge se deschid, explică Infoclima. Asta duce la scăderea tensiunii arteriale și apar alte efecte, precum picioare umflate și mâncărimi la nivelul pielii.

De asemenea, prin transpirație corpul pierde lichide și săruri, iar împreună cu scăderea tensiunii arteriale, provoacă ceea ce se numește „heat exhaustion”, adică extenuare provocată de temperaturile ridicate: dureri de cap, amețeli, pierderea concentrării și a poftei de mâncare, puls rapid, senzație generală de rău.

Temperaturile ridicate pot agrava și simptomele celor cu afecțiuni de sănătate mintală, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro