Cea mai recentă investigație Recorder ilustrează cum, atunci când și-au verificat birourile, să vadă dacă sunt înregistrați cu microfoane ascunse, cei din conducerea poliției nu au apelat, în 2019, la structura internă responsabilă de acest lucru: Direcția Generală de Protecție Internă. Ce s-a întâmplat cu ofițerii care au căutat microfonul?

Potrivit unei cutume răspândite la vârful Poliției Române, oamenii din conducere se tem că ar putea avea tehnică de înregistrare în birouri. Responsabilă de prevenirea oricăror vulnerabilități în rândul poliției, deci implicit de verificarea existenței unor astfel de sisteme de ascultare, este DGPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut popular drept „doi și-un sfert”, arată o investigație Recorder.

Cu această teamă în minte, în 2019, Liviu Vasilescu, proaspăt numit șef la IGPR, și adjunctul său, Constantin Nicolescu, își încep mandatele cerând verificarea birourilor lor. Dar frica lor este că ar fi ascultați tocmai de DGPI, despre a cărei putere cred că nu poate fi controlată.

Astfel că încalcă procedurile interne, apelând la o altă structură a Ministerului de Interne: Direcția de Operațiuni Speciale (DOS). Ofițerii de aici, conduși în trecut chiar de Liviu Vasilescu, sunt familiarizați cu tehnicile de ascultare.

Ei sunt cei care asigură suport tehnic altor structuri care au nevoie pentru furnizarea de probe pentru dosare penale: DNA sau alte structuri de Parchet. Ofițerii din DOS lucrează mult în civil și folosesc mașini neinscripționate, arată Recorder.

În biroul adjunctului IGPR a fost găsit un microfon

„Am fost sunat de unul dintre directori (din DOS, n.r.) și mi s-a spus că trebuie să verificăm un birou de la IGPR. Știam ce înseamnă asta: să vedem dacă există montat un echipament de înregistrare audio-video”, a povestit Liviu Mihalache, pentru Recorder.

Liviu Mihalache lucrează în Direcția de Operațiuni Speciale. Datorită experienței sale, povestește acesta, era obișnuit să fie des chemat pentru „lucrări mai sensibile, care necesită confidențialitate mai mare”.

„Noi, ca structură, nu aveam echipamente de identificare. Noi căutam grosso modo, cu o șurubelniță și o lanternă, nu eram specializați în căutare”, povestește ofițerul.

În cinci minute am găsit într-un colț un fir pe care l-am identificat ca fiind un fir de microfon. Nu a fost nevoie să caut mai departe. L-am chemat pe director, i l-am arătat și lui Nicolescu. Pentru mine, nu era prima dată când mergeam la un șef din IGPR. Era însă prima oară când am găsit ceva.

Liviu Mihalache:

Echipamentul găsit de cei de la DOS era atunci în funcțiune, înregistra și transmitea din biroul lui Nicolescu. 

Se vedeau luminile echipamentului de înregistrare

Verificările s-au repetat la biroul lui Nicolescu o lună mai târziu.

„A fost o zi nebună atunci, a sunat telefonul la noi ca la gară”, declară pentru Recorder un alt lucrător din DOS, care a preferat să rămână anonim.

Cei de la DGPI au făcut inițial controlul biroului, așa cum este, de altfel, una dintre responsabilitățile lor, și au concluzionat că nu e niciun echipament de interceptare acolo. Apoi au venit cei de la DOS și au găsit echipamentul „la locul lui”. Liviu Mihalache, care a participat la verificare, a observat led-urile echipamentului montat sub o plintă.

DGPI putea monta echipamentul numai cu decizie judecătorească

„Cei de la DGPI s-au prefăcut că nu-l găsesc”, crede el. În răspunsul către Recorder, IGPR nu a negat incidentul din 2019. Dar a spus că problema ține de o altă structură.

Legal, DGPI putea monta tehnica de înregistrare numai în baza unui mandat dat de judecător, explică jurnaliștii: un mandat de supraveghere tehnică, în cadrul unui dosar penal în care Nicolescu avea calitatea de suspect. 

„Nu am fost contactați de niciun procuror ca să dăm detalii despre asta. Nu exista niciun dosar care să-l vizeze pe Constantin Nicolescu”, a spus Liviu Mihalache.

Le-a fost restricționat accesul la informații clasificate

Câteva săptămâni mai târziu, cei patru oameni din Direcția de Operațiuni Speciale care au controlat birourile s-au trezit cu solicitări de revalidare a accesului la informații clasificate.

„Am făcut legătura cu găsirea acestui echipament, dar fără să ne spună că acesta este motivul”, spune Liviu Mihalache.

Lipsă de control asupra serviciilor secrete

Orice angajat dintr-o structură importantă a MAI are nevoie de un aviz de securitate. Aceste avize sunt ierarhizate în funcție de importanța informațiilor clasificate. Procedura de revalidare a durat, pentru cei patru ofițeri, aproape un an și jumătate. Un interval de timp mult peste medie, arată Recorder.

Oamenii care erau în funcții de conducere în Poliția Română în 2019 încă sunt pe funcții înalte, în alte structuri. Doar Constantin Nicolescu, în biroul căruia a fost găsită tehnica de înregistrare, a plecat, prin pensionare, la scurt timp după incident.

Pe de altă parte, cei patru ofițeri de la DOS și-au pierdut, în urma procedurii de revalidare, avizul de securitate și au fost eliminați din Direcția de Operațiuni Speciale. Practic, au rămas fără obiectul muncii. „Mergeam la muncă doar ca să am de unde să plec”, spune unul dintre ei.

„În capul meu mi-am făcut ideea că acest DGPI este pur și simplu un pluton de execuție”, mărturisește bărbatul. 

Întreaga investigație poate fi urmărită în publicația Recorder, aici. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News