Tenor fără Conservator și arhitect fără Arhitectură. Cum a ajuns o firmă privată, deținută de un teolog, să decidă cum o să arate Bucureștiul

• Virgil Profeanu, patronul firmei Vego, care capătă planuri urbanistice pe bandă rulantă, nu este recunoscut drept arhitect de Ordinul Arhitecților din România.
• Deși este tenor și teolog la bază, Virgil Profeanu se prezintă drept un excelent manager în urbanism și a pus mâna pe mai multe Planuri Urbanistice Zonale – sectorul 4, sectorul 6, sectorul 1. În desfășurare are și Planul Urbanistic General pentru Popești-Leordeni.
• Firma sa lucrează la PUZ cu alte trei companii și toate patru au contracte cu dezvoltatori.

Patronul sponsorizează, proiectează și tot el lucrează cu dezvoltatorii 

Primăria sectorului 1 a primit o ofertă să elaboreze Planul Urbanistic Zonal pentru sectorul pe care îl administrează, prin contract de sponsorizare, pe ”gratis”, și a acceptat. Suma pusă la dispoziție de Asociația Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă, condusă de Virgil Profeanu, a fost de 330.000 de lei, adică aproximativ 70.000 de euro. Asociația Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi a făcut o sesizare la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, pe motiv că acest tip de contract nu e permis de lege – Legea 98/2016, art. 68.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Mai mult, Asociația atrage atenția că la mijloc este un conflict de interese. Sponsorizarea vine din partea unei asociații deținute de tenorul Virgil Profeanu, proiectul e făcut de firma SC Vego Concept Engineering SRL, deținută tot de Virgil Profeanu, iar șeful de proiect este tot Virgil Profeanu. Și tot Virgil Profeanu lucrează la alte proiecte cu mari dezvoltatori, care au în palmares cartiere de blocuri. Acesta a răspuns prin e-mail întrebărilor noastre:

”Organizarea licitațiilor reprezintă apanajul cheltuirii banului public, ori în acest caz Primăria Sectorului 1 nu avansează niciun leu din bugetul statului, toată suma făcând obiectul sponsorizării. Suma de 330.000 Lei a fost o estimare inițială a costurilor, însă ACCDD va suporta orice alte costuri suplimentare acestei sume, fără niciun aport al sectorului 1.”

Teolog, tenor și doctorand în Arhitectură. Ordinul Arhitecților din București îl reneagă

Virgil Profeanu a subliniat că nu este doar un manager bun, ci și tenor. El susține că a devenit prim-solist al Operei fără să aibă Conservatorul. La fel, lucrează în proiecte de urbanism și arhitectură, fără să aibă facultatea de specialitate. Ordinul Arhitecților din București nu îl recunoaște pe Virgil Profeanu drept arhitect. El nu are studii universitare, ci face direct un doctorat. 

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Unul dintre membrii Ordinului ne-a declarat, sub protecția anonimatului, că breasla este revoltată de ușurința lui Virgil Profeanu și a altora de a intra în această meserie vocațională, fără să aibă studii temeinice. Patronul Vego recunoaște că nu este arhitect, dar subliniază că a făcut proiecte în construcții pentru NATO și consideră că acest argument este suficient.

”Nu m-am prezentat niciodată ca arhitect, ci ca doctorand al Universității de Arhitectură. În prezent sunt în anul III de doctorat, cu o lucrare ce vizează managementul proiectării. Este un demers pe care l-am inițiat din pasiune pentru știința managementului și cea a arhitecturii, în egală măsură.”

Puteți citi aici – https://virgilprofeanu.ro/ – un CV nonconformist al celui care se prezintă ființă umană, cântăreț, scriitor, project manager, designer, teolog și negociator. Studiile sale se opresc, pe site, în 2001. Până atunci făcuse Teologia, Școala de Arte și câteva cursuri. 

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Firma Vego, acuzată că reprezintă interesele marilor dezvoltatori

Locuitorii din zonele vizate de noul PUZ al sectorului 1 se plâng că modificările îi avantajează pe marii dezvoltatori, unii dintre ei chiar clienți ai firmei Vego și ai altor trei companii care lucrează cu aceasta.

”Au interes să facă clădiri cât mai înalte. Între Sisești și Lacul Grivița sunt acum locuințe de tip L1, adică P+2. Gradul de ocupare e de 20%, locuințe individuale. Ei vor blocuri și grad de ocupare de 60%”, a declarat un locuitor de pe Șoseaua Sisești.  

Asociațiile de proprietari din zonele vizate de schimbări au strâns dovezi privind posibile interese ale firmei VEGO și a celorlalte trei firme care lucrează la PUZ. Este vorba despre KXL STUDIO SRL, CUMULUS SRL și ADEST ARCHITECTURE SRL. Extrase din documentația asociațiilor: 

”Firma Vego a dlui Virgil Profeanu asigură proiectarea pentru un proiect în zona Expoziției, deci tot în Sectorul 1, al cărui PUZ este în curs de elaborare. În zona respectivă se propun prin PUZ clădiri de 16 etaje.”

”Firma IKEA este clientul firmei KXL STUDIO, asociată cu firma VEGO, în elaborarea Planului urbanistic Zonal pentru sectorul 1. De fapt, IKEA, prin intermediul diviziei sale de imobiliare, denumită „Vastint” a cumpărat un teren de 47 ha situat pe Șoseaua Gheorghe Ionescu Sisești. În această zonă, firma VEGO propune în PUZ creșterea alarmantă a nivelului de înălțime.”

”Firma ADEST ARCHITECTURE are în portofoliu doar proiecte mari de blocuri sau birouri. Firma Adest Architecture este deținută de dl Radu Petre Năstase, care în același timp este și membru al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism de la Primaria Capitalei, primul filtru în aprobarea marilor proiecte imobiliare din capitală și a PUZ-urilor.”

Sponsorizarea pentru PUZ, suspect de mică

Avocatul Cristian Preda reprezintă Asociația Dămăroaia și Bucureștii Noi în lupta cu firma Vego și Primăria Sectorului 1. El spune că ”felul cum arată acest PUZ avantajează clar dezvoltatorii, pe cei care doresc să cumpere un teren la preț de teren de casă și apoi să ridice blocuri înalte pe verticală ca să-și maximizeze profitul.”

Președinte al Asociației Salvați Dămăroaia și Bucureștii Noi, Dan Milea, susține că suma dată pentru acest PUZ, 330.000 de lei, este suspect de mică. 

”Planul urbanistic General a costat 6 milioane de euro. PUZ-ul sectorului 1 e la jumătate din efort, trebuie să rezolve aceleași probleme. Ar fi trebuit să fie cel puțin un milion de euro. Ne stabilește destinul pentru sute de ani un tip care se fofilează, nu e profesionist, spune Dan Milea.

Arhitectul Mihai Munteanu susține că a sesizat nereguli în procedura prin care a fost atribuit contractul, dar și în conținutul documentației. El a studiat și celelalte PUZ-uri făcute de Vego pentru sectoarele 4 și 6.

”Toate PUZ-urile făcute de Vego sunt de o calitate îndoielnică. Cea mai mare problemă e faptul că acest PUZ nu e inițiat și plătit de administrația locală, așa cum zice legea. În acest caz e o asociație privată și firma e a aceluiași proprietar. Până acum nu a fost prezentată o temă, motivațiile pentru care o zonă se densifică. Nimic nu e făcut bine, sunt câteva cuvinte, nu există o temă de proiectare.”

Răspunsurile lui Virgil Profeanu la acuzația că se află în conflict de interese, el și firmele colaboratoare:

–Cum explicați faptul că ați ridicat nivelul de înălțime în multe cartiere, în condițiile în care firma dumneavoastră și firmele colaboratoare lucrează cu mari dezvoltatori imobiliari, interesați să construiască blocuri?
– În cadrul companiei pe care o dețin există o departajare foarte clară a activității de proiectare de activitatea de urbanism. Sunt implicate echipe diferite de specialiști cu cea mai înaltă pregătire în domeniu care își asumă prin semnătură și reputație toate soluțiile tehnice pe care le identifică, fără să poată fi influențați de vreun client al firmei. Acest pretins conflict de interese care se creează este o pură speculație lansată în spațiul public, fără argumente concrete, doar pentru a discredita un demers de bună-credință. Cu referire la colaboratorii noștri, aceștia sunt firme recunoscute în piața proiectării, iar participarea/colaborarea proiectanților la întocmirea documentațiilor de PUZ nu este interzisă prin nicio normă legală.

– Patronul firmei ADEST este și membru în Comisia Tehnică din PMB care aprobă PUZ-urile. Credeți că e un conflict de interese?
– Domnul Petre Năstase a fost marcat ca fiind absent la toate ședințele Comisiei Tehnice din PMB care au avut ca obiect PUZ-ul, tocmai pentru a elimina orice umbră de neregularitate cu privire la elaborarea PUZ-ului.

Locuitorii: sectorul 1 ar putea ajunge raiul dezvoltatorilor – blocuri printre case, zgârie-nori și drumuri cu patru benzi

Planul Urbanistic Zonal își propune creșterea numărului de locuitori de peste trei ori, de la  250.000 de persoane la 850.000. Locuitorii din cartierele Bucureștii Noi, Sisești, Vatra Nouă, Costeasca, Băneasa, Drumul Stegarului-Odăi sunt direct afectați de noul plan urbanistic. S-au retras în aceste cartiere ca să stea la casă, să aibă aer și liniște, dar se plâng că în viitor blocurile, agitația și zgomotul ar putea să-i sufoce.

”Zonele de case sunt deschise invaziei de mici blocuri. De exemplu, în zona mea, Vatra Nouă, zonă de locuire individuală, momentan p+1+M, devine locuire individuală și colectivă P+2+ M, iar apropierea de imobilele vecine crește”, susține Corina Georgiana Nicodim.

”Vor dispărea complet cartierele de case, dar complet, sintagma blocuri între case o să fie o glumă. Așa cum arată acum, PUZ-ul acesta va permite în viitor să se ajungă la o înălțime de P+6, prin artificii. Pentru marile bulevarde, regimul de înălțime crește la P+14”, spune Dan Milea.

Andreea Croitoru locuiește în cartierul Costeasca. Ea experimentează deja ce înseamnă să te năpădească blocurile.

”În Costeasca sunt locuințe cu un etaj. Din pix, în primărie, câte o stradă iese din regimul de înălțime. Așa ne-am trezit că strada noastră, Amintirii, a fost scoasă și introdusă într-un alt regim, M3, adică blocuri de 4 etaje. Dacă acum sunt excepții, cu noul PUZ vor fi legale.”

Virgil Profeanu: noul PUZ nu poate repara ce s-a stricat în trecut

”PUZ-urile la care faceți referire sunt în vigoare, au produs efecte juridice și în noul PUZ avem obligativitatea legală a preluării acestora. Din punct de vedere tehnico – juridic nu am fi avut posibilitatea modificării parametrilor acestor documentații urbanistice la care faceți referire, orice astfel de demers fiind lovit de nulitate.”

Probleme sunt și în cartierul Drumul Stegarului – Odăi. Cristian Taraze, vicepreședinte al asociației din zonă, a făcut plângeri și la Primăria Sectorului 1 și la Primăria Generală. El spune că tipurile de locuințe nu sunt clar definite, planul lăsând loc și la case cu un etaj și la blocuri cu 14. Mai mult, în zonă ar urma ca drumurile să fie lărgite la 4 benzi, să fie introdus tramvai și să treacă o șosea de mare viteză. În loc de tramvaie și drumuri de mare viteză, oamenii cer mijloace silențioase de transport în comun și piste pentru biciclete.

Gheorghe Florea este președintele asociației. S-a mutat pe drumul Argatului în 2005. A fugit de aglomerație. Cât vezi cu ochii este câmp și pădure. Și-au asumat, el și întreaga familie, să trăiască izolat, departe inclusiv de facilități. Au investit enorm în electricitate, gaz, apă, fosă septică, drumuri. Nicio autoritate nu i-a întrebat de sănătate ani întregi. În noul PUZ, lângă vilele răzlețe ar putea să apară zgârie-nori și drumuri largi.

”Vor să facă un drum cu patru benzi printre casele noastre, pe o deschidere de șapte metri. Și pe Google Maps dacă te uiți poți să vezi că e o aberație. Noi am crezut că un PUZ servește interesele locuitorilor din sectorul 1, dar de fapt vedem că noul PUZ servește interesele dezvoltatorilor care fac locuințe în sectorul 1.”

 L-am întrebat pe Virgil Profeanu, patronul VEGO, de ce a crescut regimul de înălțime în zone unde predomină casele.

”Modificarea regimului de înălțime, în sensul creșterii acestuia, este un proces firesc și inevitabil în dezvoltarea unui oraș. Chiar și simplul fapt al creșterii rapide a numărului de locuitori din ultimii ani justifică o astfel de necesitate. Este o realitate obiectivă, care desigur poate leza anumite interese particulare, gradul de confort al unor locuitori; însă în astfel de cazuri trebuie puse în balanță interesul colectiv al comunității și interesele particulare, primând cel dintâi”, a transmis Virgil Profeanu.

Pădurea Băneasa, victimă a dezvoltării urbane

Arhitectul Mihai Munteanu a studiat toate stadiile hărților prezentate de firma VEGO și a observat că dispar zone întinse de spațiu verde, iar porțiuni acoperite de copaci din marginea Pădurii Băneasa vor deveni parc.

”Ei promit 1.350 de hectare, dar este o șmecherie. Pun la socoteală curțile oamenilor, pe ideea că 20% din suprafața unei locuințe trebuie să fie acoperită de copaci și iarbă. Nimeni nu respectă în propria curte așa ceva. De fapt, în Planul Urbanistic General de acum sunt 850 de hectare, dintre care eu am constatat că dispar spații verzi mari.”

În Pădurea Băneasa apar mai multe zone cu verde deschis, ceea ce înseamnă că acele suprafețe nu vor mai fi pădure (marcată cu verde închis) ca acum, ci parc, spun locuitorii. Am făcut, împreună cu Dan Milea, un tur al Pădurii Băneasa. O zonă generoasă situată vizavi de Academia de Poliție va fi parc. 

”Acum sunt copaci cât vezi cu ochii. Dar dacă e parc, vor putea să construiască tot felul de amenajări de agrement, restaurante, vor pune dale și vor tăia din copaci.” 

Virgil Profeanu îl contrazice, susține ca parcul prevede doar alei, nu și construcții. O altă bucată bună de la intersecția DN1 cu Teișani devine, de asemenea, parc. 

”Dacă vedeți, deja printre copaci se zăresc construcții care nu se știe cum au apărut acolo. Așa va fi de acum, dacă porțiunile acestea din Pădurea Băneasa vor fi declarate oficial parc, spune Dan Milea. 

O situație similară este și pe strada Jandarmeriei, colț cu DN1. Aici este, acum, pădure.

”Fusese deja trecută în alt regim, M, iar noul PUZ o lasă așa. Adică se pot construi blocuri chiar și cu 14 etaje. Deci noul PUZ, în loc să repare din aberațiile de până azi, le lasă”, adaugă Dan Milea.

Virgil Profeanu, patronul VEGO, susține că zonele marcate cu verde deschis nu fac parte din Pădurea Băneasa, deși sunt o continuare a ei. Faptul că acolo sunt acum copaci nu împiedică transformarea lor în parcuri.

”Trebuie făcută distincția între zonele de verde din extravilan (păduri) în cadrul cărora nu se face niciun fel de amenajare și zonele de verde din intravilan (cu plantații înalte) aparținând persoanelor private în care se permit, conform legii, doar amenajări de tip parc, fără construcții.

Contestatarii noului Plan Urbanistic Zonal al Sectorului 1 îi cer primarului Dan Tudorache să aplece urechea la observațiile lor.

INTERVIU. Primarul Dan Tudorache, pentru Libertatea: În mandatul acesta, nu aprob PUZ-ul. Nu folosiți tema în campanie

– Oamenii din sector au foarte multe nemulțumiri legate de PUZ-ul pe care vreți să îl faceți. Cum le răspundeți?
– În ultima ședință de Consiliu le-am spus: în mandatul acesta eu nu-l duc la aprobat la Consiliul General. Ce vreți mai mult? E normal să nu fie totul perfect, îl las în dezbatere. Nici nu aș renunța la el, nu pot după un an de muncă. Nu vreau să folosească tema asta a PUZ-ului temă de campanie. Mi-e teamă că vor să folosească această muncă de Sisif în campanie. Când ajung cu el în consultare, devine o chestie politică. Tudorache face, Tudorache nu face. Nu folosiți acest PUZ în campanie electorală că nu îl duc la aprobat în acest mandat.

Primarul susține că nu știe cum a apărut Vego în ecuație

– Cum ați ajuns la Virgil Profeanu, la firma Vego și la această metodă de sponsorizare?
– Dar am înțeles că toate sectoarele au făcut așa, gratuit pentru primărie. Dar ei nu l-au pus în dezbatere publică și au venit cu el gata făcut.

– Dar nu aveați banii să îl faceți de la primărie?
– Dar nu e mai bine să nu îl fac cu bani? Când e cu bani, de ce costă așa de mult, când e gratis, de ce e gratis? Nici așa, nici așa.

– La firma VEGO cum ați ajuns?
– Nu am ajuns eu, arhitectul șef. Dacă a venit o propunere că cineva face ceva gratis pentru comunitate, nu e bine să încerc?

– A venit VEGO cu propunerea să vă facă un PUZ?
– Nu știu, asta arhitectul șef știe, că el a venit la mine și mi-a spus, domnule, e o firmă care poate să facă PUZ-ul de sector gratis. Și am spus: Ok, dacă e gratis, de ce să nu fac? Pe noi ne interesează să dăm cât mai puțini bani publici.

Dan Tudorache: ”Atâta vreme cât îi bagi în seamă, îi consulți, bineînțeles că vor să transforme toată chestia asta în temă de campanie”

– V-au ajuns la ureche problemele legate de Pădurea Băneasa, unde niște zone vor fi transformate în parc? Ați fi de acord cu așa ceva?
– Nici nu am ajuns, în cele două dezbateri publice, la discuția despre Pădurea Băneasa. Le-am cerut oamenilor, dacă aveți chestiuni punctuale, veniți la primărie și le discutăm. Numai așa se poate ajunge la un PUZ bun.

– Oamenii se tem că noul PUZ dă verde la blocuri printre case și la tramvaie și șosele de mare viteză lângă pădure. Cum le răspundeți?
– Nu vrea nimeni să facă blocuri între case. Să vină toți să spună ce îi nemulțumește, normal că e perfectibil. Atâta vreme cât îi bagi în seamă, îi consulți, bineînțeles că vor să transforme toată chestia asta în temă de campanie. Am 100 de hectare în zona de nord unde nu am apă, canalizare și gaze. Fără PUZ nu pot să le fac. Apoi mă atacă pentru că nu fac PUZ-ul. E o propunere. O pot modifica, nu e bătută în cuie.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro