ComenteazăAceste manevre ale Chinei au avut loc într-o perioadă de 25 de ore, care s-a încheiat marţi la ora locală 6:00 (1:00, ora României), mai anunţă ministerul.
China a spus că exercițiul de o zi, denumit „Joint Sword-2024B”, a fost un avertisment împotriva „actelor separatiste”, după discursul ținut săptămâna trecută de Ziua Națională a Taiwanului, de președintele Lai Ching-te, pe care Beijingul l-a denunțat.
Exercițiile nu au reprezentat doar o preocupare pentru Taiwan, ci au riscat să destabilizeze regiunea, a spus premierul Cho Jung-tai.
„Orice exerciții fără avertisment prealabil vor provoca o mare perturbare a păcii și stabilității în întreaga regiune. Experimentele Chinei nu afectează numai vecinătatea Taiwanului, ci afectează serios întregul drept internațional de navigație și spațiul aerian și maritim, așa că au atras atenția altor țări”, a spus el presei.
Într-o informare zilnică despre activitatea militară chineză în jurul insulei, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că a observat 153 de avioane militare, depășind cifra de luni, de 125, care era un record.
Au fost observate, de asemenea, 14 nave ale marinei chineze și 12 nave „oficiale”, a spus ministerul, referindu-se la navele pazei de coastă și agenții similare.
Exercițiile Chinei au provocat îngrijorare din partea Statelor Unite și a aliaților săi, Pentagonul considerându-le „iresponsabile, disproporționate și destabilizatoare”.
Tokyo a anunţat marţi că a transmis Beijingului că este „îngrijorat” şi a trimis avioane de vânătoare în apropierea Insulei japoneze Yonaguni (sud).
„Guvernul urmăreşte îndeaproape, cu extremă atenţie, activităţile respective şi a transmis părţii chineze îngrijorările Japoniei”, a declarat secretarul general adjunct al Guvernului nipon, Kazuhiko Aoki.
Luni, Beijingul a organizat manevre militare de încercuire a Taiwanului cu avioane şi nave de război.
Acestea s-au desfăşurat la câteva zile după ce preşedintele taiwanez Lai Ching-te a susţinut un discurs joi, de Ziua Naţională a Taiwanului.
Preşedintele taiwanez s-a angajat să se „opună anexării” Taiwanului sau „încălcării suveranităţii” insulei. Aceste exerciţii au fost prezentate de către armata chineză ca un „avertisment” la adresa „separatiştilor”.
Beijingul acuză cu regularitate autorităţile taiwaneze de faptul că militează în favoarea în favoarea independenţei Taiwanului.
China consideră Taiwanul drept una dintre provinciile sale pe care nu a reuşit încă să le reunifice cu teritoriul chinez după Războiul Civil chinez din 1949.
Relaţiile Beijingului cu Taiwanul nu sunt deloc bune din 2016, când s-a instalat la putere preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen, iar apoi succesorul acesteia, Lai Ching-te, în mai 2024.