UPDATE 7.00: Guvernul de la Priștina a anunțat, în cursul nopții de duminică spre luni, că amână până la 1 septembrie implementarea măsurii care a dus la protestele etnicilor sârbi din nordul Kosovo, relatează Reuters și BBC.
Anunțul a venit în urma unor consultări cu ambasadorii UE și SUA în Kosova. Astfel, Priștina a decis să-și amâne planul cu încă o lună și să înceapă de la 1 septembrie
***
Sirene pentru raiduri aeriene s-au auzit duminică, 31 iulie, în Mitrovica, nordul Kosovo, a transmis publicația Kosovo Online. Alarmele s-au oprit la ora locală 20.30, iar autoritățile n-au făcut nici un comentariu în plus.
Poliția din Kosovo a anunțat că s-au auzit împușcături în mai multe locații din nord și că unele dintre împușcături au fost îndreptate către unități de poliție, dar că nu au fost răniți.
Potrivit publicației sârbești Blic, poliția din Kosovo a închis punctele administrative de trecere a frontierei Jarinje și Brnjak, iar forțele speciale din Kosovo au fost desfășurate la fața locului. Decizia a fost luată după ce, potrivit AFP, sute de sârbi kosovari au blocat cu camioane, cisterne şi alte vehicule grele drumurile care duc la punctele de trecere Jarinje şi Brnjak
La Rudnica, se permite trecerea doar vehiculelor cu numere de înmatriculare din Kosovo.
#BREAKING
— EHA News (@eha_news) July 31, 2022
The police in #Kosovo has locked down the Brnjak checkpoint in the north of the country.
▪️The #Serbia|n army sends military assets including planes near the region.
▪️Sirens in the area continue. pic.twitter.com/CpP81cbgEg
Decizia care a provocat tensiunile
Priștina a anunțat că va începe de la 1 august să înlocuiască plăcuțele de înmatriculare auto sârbești și cărțile de identitate ale persoanelor aflate pe teritoriul său cu plăcuțe și documente kosovare.
Guvernul premierului kosovar Albin Kurti a anunțat și o perioadă de tranziție, la un an după ce măsura a fost amânată din cauza unor proteste similare, notează Reuters.
Decizia este văzută de Belgrad, care aplică o regulă similară pentru kosovarii care vizitează Serbia, drept cauză de criză majoră.
Potrivit postului N1TV, președintele sârb Aleksandar Vucici a afirmat că Serbia nu a fost niciodată „într-o situație mai complexă și mai dificilă în ceea ce privește Kosovo”.
Cer pace, mă rog pentru pace. Fac apel atât la sârbi, cât și la albanezi, păstrați pacea! Atmosfera este adusă la punct de fierbere, sârbii nu vor mai tolera nicio cruzime, aproape că am îngenuncheat în fața lor și i-am rugat și în final am primit o promisiunea. Situația este foarte complicată.
Aleksandar Vucici, președintele Serbiei, citat de Kurir:
La rândul său, Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului sârb că declanşează „tulburări”. „Următoarele ore, zile şi săptămâni pot fi dificile şi problematice”, a scris pe Facebook premierul kosovar.
La 14 ani după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, în 2008, aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nord folosesc numere de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe. Aceștia refuză să recunoască instituțiile din capitala kosovară Priștina.
Aproximativ 13.000 de oameni și-au pierdut viața în războiul dintre forțele sârbe și gherilele etnice albaneze, la sfârșitul anilor 1990. Conflictul s-a încheiat după ce o campanie aeriană a NATO a forțat trupele sârbe să se retragă de pe teritoriu, deschizând calea Kosovo pentru independență, în 2008.